COLECTIV 2015

REVOLTA MUTA VA EXPLODA!

Colectiv_2015., Cu un nume izvorit din lexic-ulul ante’89, o tragedie de la un club din Bucuresti a intepenit-indurerat-blocat o natiune si a fost sursa de stiri pe mapamond!

Dincolo de soc, intrebari, cum a fost posibil, in fond `why not` imposibil in spatial bucuretean  unde sunt ,nu unul, ci zeci de cluburi-baruri-subsoluri care lucreaza fara factura-ca si o bomba-Doamne  Fereste sa te prinda, dar si intr-o precaritate inimaginabila…tipical ca la Bucale! Totusi….au murit se pare 30 de oameni, pana la aceste randuri, alti 160 sunt in tratament, extrem de dificil si dureros…familii, parinti, prieteni…disperati.

Nu poti sa nu remarci, nici un preot, nici o reactie a bisericii natioanale ortodoxe?!?  De ce?... ca or fi rock-eri, heahy-metal?...te doare capul…..

Daca e  la poze intepenesti….Atata durere in viata, stiri, etc…Nemeritata. Stupida….Dar un limbric care e la ca conducerea unui partid crestin-democrat, oldies si  goldies, cica nu merita doliu national. E mama in mama, ca si mental cu Becali, care stie el ca sunt cu satana!...Dementii  umplu stirile si media.

La 24 de ore sau mai multe,  ia foc un club din Constanta, dar toti 50 scapa, nimeni din autoritate nu are curajul sa ia o decizie. Sa zica, le inchidem, verificam, certificam, apoi le dam iarasi deschidem. Deocamdata nu a mai murit nimeni.  Cand se  mai intampla, vedem.  E Romania 2015, nu inventive, doar banala realitate.

Totul e show. Pana cand tacerea ca irupe. Pana cand revolta nu va fi muta, ci cu sentinte! Revolta muta nu dureaza, ci va exploda!

FATA IN FATA, 10.10.2015, ora 20.00, pe N24,

• http://www.barnathmarius.blogspot.com/2008/03/face-to-facefragmente.html FATA IN FATA...cu Maia Morgestern, Serban Ionescu, Mircea Diaconu, Magda Catone, Horatiu Malaele....un subiect dificil si nefacil.....bine primit la Cottbus, Alexandria, Montreal, Sarajevo, Kiev. A mers bine pe TVR, B1. Reactii interesante in media...(cu reluare)

VIATA CA UN METEORIT DE SEARA, dupa Oradea,

O carte care lasă amprente: „Viaţa ca un meteorit de seară ”

Marius Th. Barna FOTO: BIHORŞTIRI

Scris de Veronica Bursaşiu - Revoluţionare, îndrăgostite, reflexive, meditative, bolnave, selenare, bulversate, extremiste, dilematice.

Cu alte cuvinte, personajele fostului gojdist Marius Th. Barna. Prin intermediul lor autorul ne prezintă felii de viaţă.
El pune un accent deosebit pe viul autentic al relaţiilor interumane. Ilustrativ în acest sens este volumul „Viaţa ca un meteorit de seară – proză”, Editura Zorio, Bucureşti, 2014, lansat la Târgul Gaudeam în 2014, iar acum în cadrul Toamnei orădene.Volumul de proză scurtă „Viaţa ca un meteorit de seară” cuprinde şapte creaţii: Îmi tremurau picioarele ca la un cutremur, Dragoste şi ură, Căderea primului guvern revoluţionar, Dacă aş bea o şampanie, O noapte incendiară, Istoria unei zile pline de bani, Converse.
„«Viața ca un meteorit de seară» este o carte care se citește ușor, dar care, în același timp lasă amprente. Cartea are o construcție de scenă perfectă”, spune scriitorul şi fostul director al Teatrului de Stat Oradea Mircea Bradu. Barna plasează acțiuni ale scrierilor sale în zone diverse ale Municipiului Oradea sau evidențiază Bihorul folosind nume de personaje specifice acestei regiuni din România (ex.: Tiponuț, Doina).
Autorul lucrează din detalii din frânturi de fraze.Are un stil alert, propoziţii scurte, personajele pot fi vizulizate cinematografic. Simţi personajele, nu te plictiseşti, dai pagină după pagină. Eşti provocat să faci o introspecţie în proza „Dragoste şi ură ” sau pur si simplu să faci cunoştinţă cu personaje ce par banale, ori cu oameni politici. Împreună cu acestea răsfoieşti o carte de istorie contemporană. Marius Th. Barna dispune de o claviatură amplă pe care o pianotează cu virtuozitate. Este un creator multiartistic care deschide diferite zone artistice: scriitura de tip dramaturgic, proza narativ- evocativă în tradiţie balzaciană, dar şi naraţiunea de tip proustian, descriptivismul cadru cu cadru, precum şi dialogul dramaturgic. „Mi-am propus să am o anumită reflexivitate în ceea ce scriu, proza să fie adevărată, să reflecte realitatea… Un autor are o şansă de a reflecta lumea, de a reproduce lumea. Trebuie să mărturisesc că unele proze sunt născute din realitate, dar pe unele le-am rescris, cum e «Dragoste şi ură».Cât despre căderea primului guvern-la fabrica unde lucram, şeful de sindicat a spulberat cu 15 butelii primul comitet FSN ”, a povestit autorul. Mircea Bradu spune, ca lait motivul buteliei de gaz a „devenit istoric”, iar Marius Th. Barna reușește să scrie despre acesta în așa fel încât aproape că ai impresia că Revoluția a fost făcută tocmai din cauza lipsei gazului. Cei care au trăit în comunism îşi amintesc că era o adevărată aventură să faci rost de butelie, atribuirea ei fiind apanajul „partidului ”.
„ Opera de artă capacitatea de a genera idei, de a fi vie şi de a deveni eternă ”, spune Marius Th. Barna, creatorul unei proze scurte realiste, căreia îi descoperă forme distincte de expresie, modalităţi de construcţie aparte.

Un multiartist

Criticii de specialitate propun ca pentru a înţelege corect fenomenul literar pe care Marius Th. Barna îl prezintă cititorului să cunoască realizările acestuia ca regizor, scenarist şi producător de film. Pentru filmul de absolvenţă a Facultăţii de Regie-Film din cadrul ATF Bucureşti, în 1995, Mail life, a fost premiat la Edinburgh, Montreal, Sankt-Petersburg , fiind achiziţionat de Canal Plus. Din categoria lungmetrajelor de ficţiune, amintim: Faţă în faţă (1999, selectat la Montreal, Helsinki, Alexandria, Los Angeles), Război în bucătărie, 2001 (după un scenariu de Răzvan Popescu, prezentat la Sarajevo, Geneva, Kiev, Albena), Sindromul Timişoara – Manipularea, 2004, Istoria petrolului din România, 2004, Carnetul de partid, Sexul şi anticoncepţionalele, Frica de Securitate, 2007, Dincolo de America, 2008 (Cairo, Viena, Moscova), Casanova, identitate feminină, 2009. Este regizorul şi producătorul lungmetrajului documentar Utopia impusă, 2010 (scenariu de Lucian Dan Teodorovici), reflectare a perioadei comuniste prin cuvinte/ teme cult specifice. …Mama ei de tranziţie, 2011, imprimă un suflu inedit unei stări ce pare a nu mai lua sfârşit.Ca dramaturg, Marius Th. Barna este cunoscut prin volumul său de teatru Erotica 2000, care a fost premiat de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru debut, în 2003.
Alături de Alexandru Iclozan, a produs mai multe filme de ficţiune: Umilinţa (regia Cătălin Apostol, Cairo), Viaţa mea sexuală (regia Cornel George Popa, Moscova), Ana (regia Alexa Visarion, Salonic, New-York). În 2014, este producător la Paradox Film.

http://www.bihon.ro/o-carte-care-lasa-amprente-viata-ca-un-meteorit-de-seara/1578284

http://www.oradea-online.ro/un-ex-gojdist-cineast-si-producator-si-lansat-noua-colectie-de-nuvele-foto_94142.html

VIATA CA UN METEORIT DE SEARA, proza, sambata 03.10.2015 LA ORADEA

"VIATA CA UN METEORIT DE SEARA", volum de proza scurta, lansare la ORADEA. Sambata 3 octombrie ora 12:00 ,Cetatea Oradea,"Grota Rosie" -Sala multifunctionala 1113,
http://barnathmarius.blogspot.ro/…/viata-ca-un-meteorit-de-…

cu o prezentare de dl Mircea Bradu

Criticul Paul Cernat despre volum, pe coperta patru: Scrise din perspective multiple, prozele lui Marius Teodor Barna au certe calități cinematografice: ritm, naturalețe a dialogurilor, decupaje situaționale eficiente. Experiența de regizor și dramaturg se simte la tot pasul: nu doar la nivel de construcție, ci și în calitatea privirii. De remarcat robustețea realistă, o anume franchețe bărbăteasca a "scenelor de viață urbană". Ceea ce particularizează aceste scurtmetraje narative este naturalețea și, asa-zicând, simplitatea complexă cu care autorul surprinde pe viu dinamica relațiilor interumane.

Fotografia copertei a fost realizată de artistul giurgiuvean Daniel Grecu.

Marius Th Barna, regizor, scenarist și producator de film s-a născut la Oradea, la 7 septembrie 1960. Este absolvent al Facultății de Regie Film din cadrul ATF București în 1995. Filmul de absolvență MAIL LIFE a fost premiat la Edinburgh, Montreal, Sankt-Petersburgh, fiind achiziționat de Canal Plus.

A realizat mai multe lung metraje de ficțiune. Față în față (1999, selectat la Montreal, Helsinki, Alexandria, Los Angeles) Război în bucătarie, (după un scenariu de Răsvan Popescu, prezentat la Sarajevo, Geneva, Kiev, Albena etc.), Dincolo de America (Cairo, Viena, Moscova), Casanova Identitate Femină. Este regizorul și producatorului lung metrajului documentar UTOPIA IMPUSA (după un scenariu de Lucian Dan Teodorovici) ce reflecta perioada comunistă prin câteva cuvinte - teme cult.

Volumul său de teatru - Erotica 2000 - fost premiat de Ministerul Culturii si Cultelor pentru debut în 2003.

A produs, alături de Alexandru Iclozan, mai multe filme de ficțiune: Umilința (regia: Catalin Apostol - Cairo), Viata mea sexuală (Cornel George Popa - Moscova), Ana (regie: Alexa Visarion - Salonic, New-York). În prezent este producator la Paradox Film. (Editura Zorio)

delta, side II

delta, apa, sate , septembrie 2015, side i

mail life

Mail Life,  (35mm, 13min, 1995) premiat Edinburgh, Montreal, Sankt-Petersburgh, Dresda, etc, achizitionat Canal Plus France, etc.,  from remenber, intr-o varianta completa. O poveste inedita, cu modalitati de expresie actuale.

COLONIA PENITENCIARA

COLONIA PENITENCIARA, pe 16mm, primul film de institut, pe confesiunile dlui Negrescu, cautand mormintele celor de la AIUD.

VIATA CA UN METEORIT DE SEARA, din Luceafarul, o cronica de NICOLETA MILEA

Viaţa ca un meteorit de seară

        Nicoleta Milea,

Marius Th. Barna este creatorul unei proze scurte realiste, căreia îi descoperă forme distincte de expresie, modalităţi de construcţie aparte, în deplină consonanţă cu problematica propusă şi care pune un accent deosebit pe viul autentic al relaţiilor interumane. Ilustrativ în acest sens este volumul Viaţa ca un meteorit de seară – proză, Editura Zorio, Bucureşti, 2014.
N-am putea înţelege corect fenomenul literar pe care Marius Th. Barna îl propune cititorului fără a reaminti, chiar şi sumar, realizările şi împlinirile sale ca regizor, scenarist şi producător de film. Pentru filmul de absolvenţă a Facultăţii de Regie-Film din cadrul ATF Bucureşti, în 1995, Mail life, a fost premiat la Edinburgh, Montreal, Sankt-Petersburg , fiind achiziţionat de Canal Plus. Din categoria lungmetrajelor de ficţiune, amintim: Faţă în faţă (1999, selectat la Montreal, Helsinki, Alexandria, Los Angeles), Război în bucătărie, 2001 (după un scenariu de Răzvan Popescu, prezentat la Sarajevo, Geneva, Kiev, Albena), Sindromul Timişoara – Manipularea, 2004, Istoria petrolului din România, 2004, Carnetul de partid, Sexul şi anticoncepţionalele, Frica de Securitate, 2007, Dincolo de America, 2008 (Cairo, Viena, Moscova), Casanova, identitate feminină, 2009. Este regizorul şi producătorul lungmetrajului documentar Utopia impusă, 2010 (scenariu de Lucian Dan Teodorovici), reflectare a perioadei comuniste prin cuvinte/ teme cult specifice. ...Mama ei de tranziţie, 2011, imprimă un suflu inedit unei stări ce pare a nu mai lua sfârşit.
Ca dramaturg, Marius Th. Barna este cunoscut prin volumul său de teatru Erotica 2000, care a fost premiat de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru debut, în 2003.
Alături de Alexandru Iclozan, a produs mai multe filme de ficţiune: Umilinţa (regia Cătălin Apostol, Cairo), Viaţa mea sexuală (regia Cornel George Popa, Moscova), Ana (regia Alexa Visarion, Salonic, New-York). În 2014, este producător la Paradox Film.
Volumul de proză scurtă Viaţa ca un meteorit de seară cuprinde şapte creaţii: Îmi tremurau picioarele ca la un cutremur, Dragoste şi ură, Căderea primului guvern revoluţionar, Dacă aş bea o şampanie, O noapte incendiară, Istoria unei zile pline de bani, Converse. Fiecare text aduce în faţa cititorului felii de viaţă, dezvăluind dimensiunile şocante ale personajelor: împătimite, revoluţionare, îndrăgostite, reflexive, meditative, bolnave, selenare, bulversate, extremiste, dilematice, inegale în comportare etc. Motivaţia artistcă se bazează, de cele mai multe ori, pe subtile sugestii privind psihologia personajului. El îşi canalizează toate energiile într-o singură direcţie, toate gândurile sunt blocate de o singură problemă, fie că este ea suspiciunea, neîncrederea, trădarea, gelozia etc. În dezinvoltura lor comportamentală, au convingerea că nu lasă de bănuit că fiecare ar ascunde câte ceva: un viciu, o slăbiciune, un trecut sau chiar un prezent dubios, un păcat crucial nerecunoscut. Notaţiile sunt lapidare, comparaţiile concretizatoare susţin o construcţie bine motivată. Linia portretistică are la bază o latură de esenţă a caracterului uman ilustrat. Este vorba despre un mod de viaţă care exprimă respectarea unor valori instituite şi promovate în funcţie de educaţia şi formaţia fiecărui individ, într-o realitate dură. Urmărirea atentă a conflictului care declanşează acţiunea, punctată de scena/scene semnificative, conferă compoziţiilor un echilibru deosebit. Sunt clare calităţile cinematografice ale creatorului acestor proze în anticiparea transformărilor suferite de personaj/personaje, în perspectiva relaţiei dintre exterioritate şi interioritate, prin modul natural de comunicare.
Este evident că ne aflăm într-un moment bun al prozei scurte realiste contemporane, în care numitorul comun este omul de tranziţie între rău şi bine, între minciună şi adevăr, între ură şi dragoste, conducând către o armonie cotidiană a artelor, căci, aşa cum mărturiseşte un personaj: „După ce ne naştem învăţăm ce e binele şi răul, dragostea şi ura, Dumnezeu şi păcatul. Toate acestea trăiesc în noi, dar cei care ne ţin de mână se simt îndatoraţi să ni le repete pentru a nu le confunda. După ani, care nu rareori sunt mulţi, se naşte în tine o dorinţă căreia ajungi să i te înrobeşti cu toată energia şi puterea ce o posezi şi, condus de o voinţă oarbă, încerci cu o disperare vecină cu nebunia să învingi tot ceea ce ţi se opune, chiar cu riscul de a te pierde pe tine însuţi. Mintea este slabă faţă de ceea ce prin sânge vine de la inimă...ˮ (pag. 17).
Am convingerea că această carte nu va trece neobservată, cu atât mai mult cu cât ea ilustrează într-un fel şi domeniul interferenţei dintre literatură, arta dramatică şi cinematografică şi tot atâtea modalităţi artistice de realizare.  (NICOLETA MILEA)

UTOPIA IMPUSA

http://adevarul.ro/cultura/arte/cele-mai-bune-documentare-despre-comunism-1_55c312dff5eaafab2c4c6a02/index.html

UTOPIA IMPUSA, in Adevarul din 16.08.2015, printre cele mai bune documentare despre comunsim. (Florin Ghioca)

Cele mai bune documentare despre comunism. Utopia impusă. 

Utopia impusă este un film documentar regizat de Marius Th. Barna. Este o mărturie şi o trecere în revistă a perioadei comuniste din România, pornind de la simboluri precum carnetul de partid, cravata de pionier şi ajungând la poveşti despre frica de Securitate şi viaţa sexuală, aspecte care pictează tabloul unei vieţi sumbre, în care libertatea de exprimare era doar un vis. Filmul se bazează pe mărturiile unor istorici, cercetători şi artişti, precum Stejărel Olaru, Marius Oprea, Doina Jela, Ion Bogdan Lefter, Cristian Pârvulescu, Dan Bittman, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Diaconu sau Vlad Ciobanu, care au trăit şi au lucrat în timpul regimului comunist. Lipsurile îndurate permanent, sărăcia cruntă, imposibilitatea de afirmare individuală, opresiunea Partidului Comunist Român şi dictatura lui Nicolae Ceauşescu sunt privite prin ochii unor oameni care au încercat, sub aceste auspicii, să-şi construiască o carieră şi o viaţă normală.

Citeste mai mult: adev.ro/nsnziq

Cele mai bune documentare despre comunism. Utopia impusă. Utopia impusă este un film documentar regizat de Marius Th. Barna. Este o mărturie şi o trecere în revistă a perioadei comuniste din România, pornind de la simboluri precum carnetul de partid, cravata de pionier şi ajungând la poveşti despre frica de Securitate şi viaţa sexuală, aspecte care pictează tabloul unei vieţi sumbre, în care libertatea de exprimare era doar un vis. Filmul se bazează pe mărturiile unor istorici, cercetători şi artişti, precum Stejărel Olaru, Marius Oprea, Doina Jela, Ion Bogdan Lefter, Cristian Pârvulescu, Dan Bittman, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Diaconu sau Vlad Ciobanu, care au trăit şi au lucrat în timpul regimului comunist. Lipsurile îndurate permanent, sărăcia cruntă, imposibilitatea de afirmare individuală, opresiunea Partidului Comunist Român şi dictatura lui Nicolae Ceauşescu sunt privite prin ochii unor oameni care au încercat, sub aceste auspicii, să-şi construiască o carieră şi o viaţă normală.

Citeste mai mult: adev.ro/nsnziq

Cele mai bune documentare despre comunism. Utopia impusă. Utopia impusă este un film documentar regizat de Marius Th. Barna. Este o mărturie şi o trecere în revistă a perioadei comuniste din România, pornind de la simboluri precum carnetul de partid, cravata de pionier şi ajungând la poveşti despre frica de Securitate şi viaţa sexuală, aspecte care pictează tabloul unei vieţi sumbre, în care libertatea de exprimare era doar un vis. Filmul se bazează pe mărturiile unor istorici, cercetători şi artişti, precum Stejărel Olaru, Marius Oprea, Doina Jela, Ion Bogdan Lefter, Cristian Pârvulescu, Dan Bittman, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Diaconu sau Vlad Ciobanu, care au trăit şi au lucrat în timpul regimului comunist. Lipsurile îndurate permanent, sărăcia cruntă, imposibilitatea de afirmare individuală, opresiunea Partidului Comunist Român şi dictatura lui Nicolae Ceauşescu sunt privite prin ochii unor oameni care au încercat, sub aceste auspicii, să-şi construiască o carieră şi o viaţă normală.

Citeste mai mult: adev.ro/nsnziq

Cele mai bune documentare despre comunism. Utopia impusă. Utopia impusă este un film documentar regizat de Marius Th. Barna. Este o mărturie şi o trecere în revistă a perioadei comuniste din România, pornind de la simboluri precum carnetul de partid, cravata de pionier şi ajungând la poveşti despre frica de Securitate şi viaţa sexuală, aspecte care pictează tabloul unei vieţi sumbre, în care libertatea de exprimare era doar un vis. Filmul se bazează pe mărturiile unor istorici, cercetători şi artişti, precum Stejărel Olaru, Marius Oprea, Doina Jela, Ion Bogdan Lefter, Cristian Pârvulescu, Dan Bittman, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Diaconu sau Vlad Ciobanu, care au trăit şi au lucrat în timpul regimului comunist. Lipsurile îndurate permanent, sărăcia cruntă, imposibilitatea de afirmare individuală, opresiunea Partidului Comunist Român şi dictatura lui Nicolae Ceauşescu sunt privite prin ochii unor oameni care au încercat, sub aceste auspicii, să-şi construiască o carieră şi o viaţă normală.

Citeste mai mult: adev.ro/nsnziq

Cele mai bune documentare despre comunism. Utopia impusă. Utopia impusă este un film documentar regizat de Marius Th. Barna. Este o mărturie şi o trecere în revistă a perioadei comuniste din România, pornind de la simboluri precum carnetul de partid, cravata de pionier şi ajungând la poveşti despre frica de Securitate şi viaţa sexuală, aspecte care pictează tabloul unei vieţi sumbre, în care libertatea de exprimare era doar un vis. Filmul se bazează pe mărturiile unor istorici, cercetători şi artişti, precum Stejărel Olaru, Marius Oprea, Doina Jela, Ion Bogdan Lefter, Cristian Pârvulescu, Dan Bittman, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Diaconu sau Vlad Ciobanu, care au trăit şi au lucrat în timpul regimului comunist. Lipsurile îndurate permanent, sărăcia cruntă, imposibilitatea de afirmare individuală, opresiunea Partidului Comunist Român şi dictatura lui Nicolae Ceauşescu sunt privite prin ochii unor oameni care au încercat, sub aceste auspicii, să-şi construiască o carieră şi o viaţă normală.

Citeste mai mult: adev.ro/nsnziq

Citeste mai mult: adev.ro/nsnziq