POEZIE URBANA DIN COMUNISM!
Eram
in city-ul Oradea
nişte
adolescenţi aiurea care nu se îndoiau de istorie, blugi şi cola
Într-o
primăvară am rămas trăsniţi
când
nişte lăzi-imense-cu inscripţii USA
au
aterizat lânga Casa de cultură a Sindicatelor,
loc
de mare inspiraţie culturală
Au
trecut săptămâni şi s-a inaugurat
Marea
Expoziţie Americană
Cu
multe pliante!!!!
Super
Americaaaa!
O
iubeam de foarte de mult...
Şi
atunci a început la amiază scandalul
Dispăruse
steagul american!
Nasol!
Scandal! Etc.! Chestie politică...
Am
aflat apoi...
Că
era Dănilă, golanul clasei, ăl mai turbat.
Îl
furase suindu-se pe strapotina de la intrare
Şi
fugise la iubita sa draga să il dea cadou
Ea
îl premiase cu multe kiss-uri
În
acest timp în oraş se isterizaseră băieţii cu ochi albaştri
Telefoane,
conexiuni, au aflat ca el, Dănilă, furase steagul
L-au
sunat pe taică-su, contabil tare la bancă
I-au
spus...
Ştiţi
fiul dvs...
Iar
el a sunat acasă unde nu răspundea nimeni şi apoi la gagica lui
L-a
cerut la telefon
Ei
erau printre bezele...
Tata,
contabilul a fost direct!
Să
duci steagul înapoi!
Dănila
s-a executat!
Într-o
oră l-a returnat...
Aşa
a fost life-ul în city-ul Oradea
Kafka-Ionescu-pe
bune...
Şi
noi cu blugii, filmele la unguri...
şi
săptămânal muzica la şanţ! Pe bune!
CUM SA TE RAZUBUNI SI
CUM SA DAI LOVITURA PE VREAMEA LUI CEASCA
Cand eram kinder pe
vremea lui Ceasca
Jucam foti in curte la
blocuri de dimineata pana seara!
Pana la epuizare..
Eram foarte fericit
Cand mama ma trimtea la
cumparaturi
Stateam la coada
intruna
Paine, banane, cafea,
portocale, de toate
Si intodeauna dadeam
lovitura
Luam peste rand
Cu mare aplomb si
energie aproape revolutionara!
Jucam fotbal-foti in
curte si il uram pe administratorul blucului vecin
Grasul, porcul cum il
fluieram ne taia mingea de 13 lei
Ne trimitea la plimbare
cum ne prindea
Il uram, mult si ne tot
frecam ridichea cum sa ne razbunam....
Am gasit intr-o
dupa-amiaza eu si Nelu
Sa-l asteptam dimineata
pe fiu-sau, a lui porcu', cand venea de la lapte!
Asa am facut exact!
A doua zi de dimi, cand
curtea era goala!
L-am prins cu doua
sticle si un-doi i le-am spart.
Era in sandale si
laptele i se scurgea pe picioare.
Ambele sticle s-au dus
I-am tras o palma si
i-am zis lui taica-sau sa nu ii zica nimic!
Am jucat apoi fotbal
intr-una si fara probleme...
Super si la porti din
caramida!
Apoi am mers la
scoala....
dar vorbeam mult in
banca...
Scoala solida, Bastia
nu gluma,
Pana cand Dira a vrut
sa ma corijezeze si recilceze
Pe mine si pe un friend
Sandu ne-a pus
Sa strangem sticle si
borcane din toata clasa!
4 sticle de un litru si
4 borcane de castraveti
De cap de coleg...
Le strageam si notam
intr-un caietel dictando
Apoi cu ele ne caram si
le duceam
In marile pivnite
catocombe ale scolii liceului Bastilia
Dar de aici cu o
miscare doua
Ne umpelam plasele cu
alte sticle goale
De sampanie, groase,
verzi
Ce apoi cu bani grei le
vindeam la un chios de langa strada 1 Mai!
Trei luni apoi am
mancat isleruri, prajituri dulci gramada, batoane de ciocolata....
Ne-am pus burta la cale
cu dulciuri gramada!
Asta da lovitura!
Pe ultra-bune-adevarat
si cand eram pioneri fruntasi!
Spe km spre cel mai
dulce sarut din lume
A fost de mult
cand eram student la
poli
si aveam restante o
multime!
vara trebuia sa invat o
gramada....
ai mei ma taiau de la
portie si banii de vacanta!
iar intr-un an m-am
angajat in constructii
la izolatori, turnam
smoala pe blocuri
cu unii ce mancau slana
la zece si un sfert de pe ziar,
municitori unul si
unul, barbati adevarati
am lucrat vreo trei
saptamani
dand lovitura la un
siloz de zahar si luan vreo trei mii
bani unul si unul cu
care la mare sa te duci
DARRRRRRRRR baietii
inebunisera cum sa dea lovitura
zahar-tucar-sa isi
umple cat mai mult plasele
cu zahar bun pentru de
toate si la mare lipsa in casa!
i-a venit ideea lui
gyusi
sa umple cazanul de
smola cu care incinsese smaoala turnata
pe silozul de 5 etaje
iar apoi dupa ce in
ultima zi l-au umplut
pe deasupra au turnat
un start subire de smoala
ca un fel de camuflaj
Asa am iesit fara
problema din curtea uzinei unde erau silozurile
de controluirle de la
poarta am scapat usor
spre oras am pornito de
indata
dar nasol-ghinion-cand
nu te asteptai
orasul era blocat ca
venea Ceasca la vanatore
ceasuri intregi, pe
ploaie, am mers pe langa oras pana sa ajungem
la santier unde toalele
le vom schimba
iar de aici cu hahar in
plasele pline acasa
dupa ce pojghita de
smoala Gyury o sparsese
asa ajunsera fiecare
acasa cu plase de tucur bun
sa inburojezeze inima
consortei ce cu pofta si drag
cand intra pe poarta
il saruta
asa ca deci
multi km si ore pe
ploaie
pentru un cel mai dulce
sarut din lume...........
STAPANUL PODULUI
eram kinder pe strada 1
mai
in anii cica faini ai
lui ceasca
si zilnic ne caram in
parcul cu trandafiri
sa culegem dupa ploaie
pe zece lei o punga de
ciuperci
mai si pescuiam pe
crisul alaturat
unde in fiecare vara se
inecau la baraj vreo doi, trei...
vara era foarte fain
si intr-un an a aparut
unul vincze
baiat bun si blond si
ungur
taica-su facuse ceva
puscarie
cred ca asa de-a moaca
dar vincze era smecher
mare si ne vrajise intr-una
de strangeam bani
multi vreo 25 lei
pentru ca vincze sa
sara de pe pod in cris
de la vreo cinci metri
fehes
in marea nostra
admiratie
noi aliniati unul langa
altul pe malul crisului
cu inima cat un purice
ne uitam la el cum
mergea pe balustrada podului
el stapanul podului!
mergea pana la mijlocul
crisului unde in apa sarea
era un rege, tarzan,
tare nu gluma!
nebunia lui si obsesia
era sara cand trecea
tranvaiul!
isi regla mersul incet,
ca o felina, cand tranvaiul pe pod intra
iar vatmanul care il
observa
si de indata frana,
incetinea si oprea
exact in centrul
podului
iar abia atunci vincze
sarea in marele cris
natural pe banii nostri
cei 25 de lei!
Dar era vedeta, tarzan,
rege!
Nimeni nu comenta,
sincer nu prea imi
placea de el ca ne trombea cam mult
nu citea nimic era plin
de ghisesturi
totusi cand peste ani
si el la bulau a ajuns
am fost oleaca trist
caci eu niciodata nu
fusesem tarzan ca si el!
sa opresc tranvaiul pe
pod!
Sa fiu Stapanul
Podului!
INCA
NU….
Eram
golan, turbat, uschit prin discoteci
Cand
ingineria la timi o teminai
Ma
si mir cum reusii sa nu bifez un an
Cu
sarbii in camera pe tv, restante ghiotura, bisnita niema
Nu
vroiam sa ma risc sa sifonez,
Si
invatat pe burta in sesiuni...
In
mare disperare, fara cartela la cantina
Luai
un post acasa si dupa un chef monstru plecai
Sa
ma inrolez pe doua sapatamni la tancuri, tot la Lipova
Iar
un plutonier ma intreba de mama, tata,
Scoala,
rude dincolo, nimic
O
cerere de plecare in strainezia?!?
INCA
NU !!!
L-am
blocat pe plutonier, era sa imi dea o palma lataaaaaaaaaaaaaaaa
cat
eram inginer de trei zile, dar probabil a zis ca nu merit…
Apoi
mai multe iubite unguroice, nemtoice, sarboaice
Trageau
de mine
Hai
iubi sa fugim, plecam, definitv si irevocabil
DINCOLO
Si
eu tampitel ziceam…inca nuuuuuuuuuuu!
Am
mai fost in strainezia.
E
beautiful Parisul, prin Canada se vorbeste si franceza,
Ventia
e plina de ape, ca si Dunarea de pesti…
Iar
eu spre dezoalarea alor mei ma reintorceam
Aici,
unde sunt si azi,
Ca
si voi mai mult sau mai putin hapyy
La
marginea imperiului, unde euro suna
In
sol bi mebol…departe
De
lumea dezalantuita
Aici
unde te hranesti cu vise si truda
Si
munca pentru tampiti, boi si fraieri
Care
intodeauna zic
Inca
nu!?!
