luni, 26 mai 2008

dincolo de america .......avanpremiera..pe 04.06.2008

Parcul Artelor - Sarbatoarea filmului romanesc la Bucuresti
23.05.2008
Parcul Artelor - Sarbatoarea filmului romanesc la Bucuresti
Vara, Bucurestiul este mai sarac in manifestari cultural artistice. Insa apetitul publicului romanesc in special cel pentru cinematografie trebuie motivat chiar si in aceasta perioada.
In conditiile in care noul val al cinema-ului romanesc a inceput sa fie recunoscut si premiat pe plan international, este obligatoriu sa aducem publicului de gen certitudinea contemporana, dar si retrospectiva istorica a filmului romanesc.
In acest sens se organizeaza timp de 5 zile la Teatrul de Vara al Centrului Cultural “Mihai Eminescu” al Sectorului 2 din Parcul National, un eveniment cultural inedit, care sa cuprinda productii romanesti, coproductii, precum si tabloul de culise al “FILMULUI”: ateliere, expozitii, mese rotunde, conferinte de presa, etc.
CineFan.ro va prezinta programul Parcului Artelor
4 Iunie
17,00 - Spectacol lansare eveniment
18,00 - Intalnire cu studentii si profesorii UNATC (atelier de lucru, discutii). Moderatori: Prof. Univ. Regie Film Laurentiu Damian, Prof. Univ. Manuela Cernat. Dezbatere cu presa, studenti si profesori)
21,00 - (avanpremiera) Dincolo de America (r. Marius Theodor Barna)
5 Iunie - Seara dedicata actorului Ovidiu Iuliu Moldovan
17,00 - Un om in Loden (r. Nicolae Margineanu)
18,30 - Dreptate in lanturi (r. Dan Pita)
21,00 - Craii de Curtea Veche (r. Mircea Veroiu)
6 Iunie - Seara dedicata regizorului Nae Caranfil
17,00 – Filantropica (r. Nae Caranfil)
18,30 - Asfalt Tango (r. Nae Caranfil)
21,00 – Restul e tacere (r. Nae Caranfil)
7 Iunie
17,00 - O lebada iarna (r. Mircea Muresan)
18,30 – Ticalosii (r. Serban Marinescu)
21,00 - Cocosul decapitat (r. Radu Gabrea)
8 Iunie - Seara dedicata regizorului Nicolae Margineanu
17,00 - Film documentar Arhitectura si puterea
18,15 - Un bulgare de huma (r. Nicolae Margineanu)
21,00 – (Avanpremiera) - Schimb valutar (r. Nicolae Margineanu)


..............from www.cinefun.ro

miercuri, 19 martie 2008

beyond america.....2008...long promo....


Din toamna pe ecrane. Cu Daniela Nane, Serban Ionescu, Maria Dinulescu, Mircea Diaconu, Magda Catone, Dorel Visan....Cand dragostea si libertatea de plateau la fel. Alte informatii pe www.videofil.ro si www.cinemagia.ro

note de lucru....la 'RAZBOI IN BUCATARIE'....dupa un scenariu de Rasvan Popescu

...Acest film este un advertiment. Ideea mi-a venit in martie '90 la TG.Mures, cand fugeam pe strazi ca sa nu fiu prins la mijloc si strivit. Am inercat sa reduc conflictul la esenta, l-am inghesuit in bucatarie, unde continua dezlantuit, printre oale si cratiti, dupa aceiasi logica a raului, numai ca protagonsitii sunt diferiti. (RASVAN POPESCU)




CUM AM FILMAT:
RĂZBOI ÎN BUCĂTĂRIE

A scrie despre un film pe care l-ai realizat pare gratuit, tardiv , provocator , dar este de netaguit ca randurile tale in alte dati, au şansa de a întâlni un lector deosebit de curios…

Există câteva motivaţii care mă îndeamnă la travaliul scrisului si încerc aceasta, mărturisesc , cu cât mai multă sinceritate si obiectivitate, atât cât îmi stă in putinţă. Realizarea unui film , cel puţin de postura regizorului – una principală -, seamănă cu o adevarată „ întreprindere” , căreia i te închini şi i te dedici , cel puţin o bună perioadă de timp , un proiect cu „ componentă „ tructurală notabilă , care la finele său îţi oferă şansa de a concluziţiona câte ceva , măcar despre proporţia , evoluţia , şansa etc. împlinirii artistice sau a lumii pe care o socoteşti că ai descoperit-o in traseul tău …

Interesant cumse face un film , aproape de anul 2000, în România…

În 1997, sunt invitata la Studioul de film TVR , Domnul Dan Necşule îmi pune în braţe scenariul literar Război în bucătărie , scris de Răsvan Popescu, achiziţionat ulterior de studio , care era destinat a fi realizat de Stere Gulea , devenit recent director general , deci într-o imposibilitate de a-l face.Directorul Studioului îmi solicita o opţiune regizorală , menită să-l convingă dacă îmi va încredinţa scenariul. Proiectul îi făcuse să dea bir cu fugiţii pe unii… Am scris o concepţie regizorală care poziţiona si dezvolta drama, ceea ce mi-a dat câştig de cauză , şi a fost începutul colaborării mele cu Răsvan, un autor căruia i-am administrat ambi’ia , talentul si efortul de a face ca proiectul său să ajungă un film. O poveste de dragoste pe un fundal de adversitate etnică , o poveste cu personaje puţine , dificil de filmat , o distribuţie decisivă pentru care am călătorit de mai multe ori pe ruta Cluj- Oradea- Targu-Mureş , astfel descoperind-o pe Imola Kezdi, o poveste care trebuia sa fie filmată vara şi natural că aceasta s-a întâmplat să fie iarna, care mi-a oferit posibilitatea de a lucra cu „ marele şi notabilul „ Gheorghe Dinică, un film realizat în condiţiile pure – adevărate- tipice de fruste ale Europei de Est…

Dificultatea primordială era de a face o poveste credibilă şi a ţine în balanţă un conflict în care fiecare tabără ( în cazul nostru română şi maghiară ) îşi cere partea. Îmi plăcea povestea , mai ales că opera cu individualităţi , în travaliul regizoral am putut să o dezvolt , iar această problematică de conflict etnic, în care energiile negative se dezvoltă exponenţial , obturând raţionalitatea , nu îmi era străină . Cu mai mulţi ani în urmă am scris o proză , Dragoste şi ură , tot pe această temă a evoluţiei paroxistice şi distrugătoare a energiilor angajate dintr- o minimă stare de conflictualitate…

A fost una din marile bucurii pe care filmul mi le-a adus, faptul că , din faza lui de televiziune , am primit reacţii atât din zona maghiară , cât si din cea română , despre cât de adevărat este în cruzimea şi evoluţia sa. Dinică , un actor care aproape nu scoate o vorbă tot filmul , dar juca ce gândea ungurul , “ a fost exact ca tata” , mi-a spus o doamnă din Covasna ; un prieten din studenţie , din Stei ( Apuseni), m-a sunat să mă felicite. Au fost personalităţi la care ţineam, artişti de a căror forţă nu mă îndoiam şi care au primit bine filmul: Mircea Nedelciu, Ştefan Câlţia , Alex. Leo Şerban etc.

Au fost şi reacţii deosebit de violente : „ …cum am putut eu , tată de fetiţă, să fac opoveste atât de îngrozitoare , în care un tânăr român făcea asemenea grozăvii şi ta na na şi bla bla bla . Unele, mărturisesc , m-au durut şi chiar întristat.

Pe de altă parte , acel fel frust, simplu, direct de a filma o poveste, un stil pe care , apoi, l-am descoperit (mergând cu alt film prin festivaluri) ca fiind aparţinator unui spaţiu clar delimitat al Europei de Est, mi- a dat încredere într-un fel de a exprima vizual un deziderat artistic…

Mă simt aproape de acest film nu atât prin faptul că îmi aparţine, ci prin acela , major, că descopăr o lume , câteva personaje antrenate în conflict sub o viziune auctorială ţinând de contemporaneitatea propriei lor existenţe …

După ce ai făcut un film, dacă te uiţi pe ciorne, pe planurile de filmare , descoperi din nou evoluţia proiectului, uneori , te îngrozeşti constatând cum hazardul sau rizibilul au influenţat planurile tale sau cu câtă inconştienţă ai mers înainte. Distribuţia a fost căutată multe luni de zile ,dar apoi a fost schimbată cu o săptămână înainte de filmare . Nici vorbă să o regret pe precedenta, dar … Apoi , am umblat mai multe luni fără succes să descoperim un canton părăsit, pentru ca în final să revenim şi să-l amenajăm pe cel descoperit in prima zi de prospecţie împreună cu operatorul Doru Mitran…În varianta de sală(lung metraj ) , filmul a fost gata din noiembrie 1999 , dar când scriu aceste rânduri, în februarie 2001, având toate acordurile luate , nu ştiu încă dacă premiera sa va fi în luna aprilie. Filmul stă de paisprezece luni în cutie. Ca şi România , cinematografia navighează în haos neostenit. Să ne mai mirăm că Eugen Ionesco , inventatorul absurdului, este originar din România?... El , filmul, e deja trecutul… Sunt absolut convins că va mai găsii un public interesat sau televiziuni străine dispuse să-l difuzeze. Ar putea să facă o figură frumoasă şi în câteva festivaluri internaţionale. Dar când va fi aceasta?? Oficiul Naţional al Cinematografiei ne-a tăiat din deviz copia subtitrată în limba engleză…

În perioada pregătirii, am avut şansa de a câştiga un concurs de debut pentru lung metraj cu un alt proiect: Faţă in faţă ( de data aceasta , după un scenariu propriu). Cele două proiecte au ajuns să se intersecteze , rememorez multele presiuni menite să mă determine să renunţ la unul dintre proiecte . Să turnezi două filme unul după altul , o adevărată inconştienţă . În anumite zile simţeam să nu-mi mai ţin capul pe umeri . Răsvan m-a întrebat o singură dată dacaă pot să le duc la capăt pe amândouă , iar eu , care cum aş fi putut să abandonez vreun proiect în care deja mă implicasem major, am mers înainte…

În varianta primă deteleiziune , am filmat în exterior , multe zile , la aproape - 20˚C, ceea ce a transmis de mai multe ori interpreţilor o tensiune interioară favorabilă jocului , apoi, când am realizat completarea de peste 25 minute pentru marele ecran , am filmat cantonul pe platou la televiziune, peste un an , introducând mai multe secvenţe , care intrau în film între finele uneia şi începutul alteia, cu interpreţii, peste mai mult de 18 luni de la primul turnaj , totul fără să se simtă . Nu a fost uşor , un rateu era uşor posibil. Dar pentru filmarea de pe platou a decorului real , nu pot să nu îi mulţumesc încă odată operatorului Doru Mitran …

Am ajuns să văd filmul de mai multe ori în diferite proiecţii cu public. Momentele povestirii de dragoste evident , emoţionează ,parcă îţi freamătă inima, mi-a zic cineva . Eugenia Vodă , scriind o critică severă în România Literară , remarca derularea spectaculoasă pe sinusoida sentimentală a filmului. De mai multe ori am simţit cum îi cuprinde un junghi pe unii spectatori când dezertorul ( interpretata de Ovidiu Niculescu) îl leagă cu lanţul sau încearcă să-l facă să mănânce forţat pe bătrânul cantonier. Finalul când tânărul îl descoperă pe cantonier mort , Dinică joacă perfect moartea, îti taie răsuflarea , sala îngheaţă , este una din secvenţele cele mai puternice realizate de mine. Poţi înţelege atunci ce e cinema-ul, ce forţă maximă de expresie… În acele momente, nimic din dificultăţi , probleme , adversităţi etc. nu mai contează. Faptul că un film rămâne independent să „ navigheze” în lume, chiar şi fără tine , să te exprime sau să vorbească în numele tău , face ca efortul să nu fie gratuit. Altfel ar fi îngrozitor. Dar aşa , câte din pasiuni , energii, acţiuni nu se risipesc şi se pierd , se duc, lăsându-l pe acest „ object” artistic care este filmul, sau chiar o carte acum , să-şi urmeze drumul…Marius Th. Barna

(Text aparut in Observatorul Cultural, aprilie 2002, dar si in volumul cu acelasi titlu al lui Razvan Popescu, publicat la PARALELA 45, in 2004)

face to face....fragmente..


FATA IN FATA...cu Maia Morgestern, Serban Ionescu, Mircea Diaconu, Magda Catone, Horatiu Malaele....un subiect dificil si nefacil.....bine primit la Cottbus, Alexandria, Montreal, Sarajevo, Kiev.
A mers bine pe TVR, B1. Reactii interesante in media...

...remember non-sentimental...mail life...shorth film


MAIL LIFE....film de absolventa..........1995...cu Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Tudor Aaron Istodor, premiat la Edinghburgh, Montreal, Sankt-Petersburgh. Am fost cu el la Montreal, Kiev, Montecattini, unde a fost bine primit. O bucurie sa faci un subiect viu si noncomformist....

miercuri, 12 martie 2008

beyond america.....2008...long promo....


cu Daniela Nane, Dorel Visan, Serban Ionescu, Mihai Stanescu, Maria Dinulescu, Valentin Teodosiu

fragmente din campania 'primeste alaturi de tine'


Remember dintr-o zi ploioasa...din care am filmat un spot, dupa un scenariu de dl Petre Craciun
pe care-l puteti gasi si pe youtube sau site-ul ana.gov.ro...un demers pentru o lume dificila...de multe ori ignorata...........marius th barna

Spotul campaniei "Primeste-l alaturi de tine" are o istorie speciala. Ideea scenariului mi-a venit intr-un week-end....Participam la un seminar unde se discutau diferite probleme legate de droguri. Mi-am dat seama ca in se vorbeste foarte putin despre latura sociala a problemei, despre marginalizarea celor care au cazut in patima consumului. Campaniile de pana acum, si nu au fost multe deloc, au cautat sa ne informeze despre pericolul consumului, despre efectele nocive etc. Nici una nu isi propusese sa atinga problema mentalitatii colective. Noi cerem consumatorilor sa se schimbe, dar de ce nu cerem si societatii sa fie mai rationala si mai indulgenta atunci cand se intalneste cu un astfel de caz? Cui foloseste sa ii taxam si sa ii excludem din social pe cei care au o astfel de problema? De fapt, chiar si excluderea este o utopie, pentru ca ei continua sa traiasca intr-un fel de periferie care este periculoasa pentru toata lumea......

Scenariul l-am scris in vreo 20 de minute. Mi-a fost foarte clar care este mesajul, iar personajele mi s-au conturat aproape de la sine. Partea grea atunci incepea. Am conceput planul de campanie si l-am sunat pe Marius Barna, cu care lucrasem si inainte, sã vada secnariu. I-a plãcut si lui. Au urmat etapele pregãtitoare, casting-ul si stabilirea distributiei. A fost o onoare pentru mine sa aflu ca doamna Bosanceanu accepta sa interpreteze rolul batranei. A acceptat fara prejudecati, exact in spiritul campaniei noastre. S-a filmat intr-o zi ploioasa, intreaga atmosfera exacerband starea de nesiguranta, de singuratate si de instrainare. Conceptia regizorala a lui Marius a avut un rol decisiv, locatiile au fost inspirat alese, iar montajul a fost pe masura povestii...

Asa a aparut un spot de campanie sociala, pe care telespectatorii l-au putut viziona in 2007, iar amatorii "Noptii devoratorilor" l-au vazut la Polivalenta. Este un spot care "vorbeste" prin tacere. Prin jocul actorilor, prin dramatismul imaginilor. Nu exista comentariu vorbit. Este o lume a mesajelor vizuale, a gesturilor care vin cu o putere nestavilita de acolo de unde nu te astepti: un consumator de droguri are mai multa omenie decat un personaj foarte bogat dar in egala masura de arogant. Concluzia este una singura: si ei sunt oameni, iar noi, daca suntem responsabili, trebuie sa ii primim alaturi de noi........Petre Craciun

istoria petrolului din romania


Istoria petrolului din Romania! Un serial documentar realizat impreuna cu Bogdan Murgescu.
In spatele unor imagini, evoluatia Romaniei moderne. Legile, invatamantul, o natiunea intrega si-au conjugat evolutia cu istoria acestei 'materii magice'....