La editia din acest an a Premiilor Gopo, scenaristului, profesorului, prozatorului Dumitru Carabat ii va fi acordat PREMIUL PENTRU INTREAGA CARIERA! Un premiu foarte meritat.
Născut pe 24 noiembrie 1932, Dumitru Carabăţ a debutat în filmul de lung metraj la 27 de ani, semnând scenariul filmului Secretul cifrului (r. Lucian Bratu, 1959). De-a lungul carierei de scenarist a fost răsplătit cu Premiul pentru Cel mai bun Scenariu la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru scenariul filmului Codin (r. Henri Colpi, Franţa-România); Marele Premiu la Festivalul de Film de la Bruxelles, ediţia 1976, pentru Zidul (r. Constantin Vaeni), şi două premii ale Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN), pentru Vulcanul Stins (r. Mircea George Cornea, 1987) şi Cântec în zori (r. Dinu Tănase, 1988).
L-am cunoscut pe domnul Carabat, avand sansa de a-i fi student, in perioada 90-95. Unul din putinii profesori adevarati. Avea metoda, sistem, isi concepuse un curs extrem de logic si riguros. Ceva mai rar prin ATF unde disciplinele erau predate mai impresionsist, doar era facultate de arte. "Cara" avea stil, logica, o capacitate adevarata de cuprindere a unei materii extrem de dificile. O foarte buna cunoastere a naturii umane, intelpciune, corectitudine, generozitate, dar si un anumit umor propriu. Multe generatii i-au fost studenti si au avut avut sansa de a primi multe date despre o 'anumita stiinta a scrierii sau, mai ales, analizei unui scenariu. Poate viata a fost zgarcita cu el pentru ca nu i-a oferit sansa mai multor scenarii realizate.
Din lucrarea cu care Dumitru Carabat in 1984, a devenit doctor in teoria si istoria filmului , a rezultat cartea "De la cuvant la imagie- propunere pentru o teorie a ecranizarii literaturii' aparuta la Editura Meridiane in 1987 si premiata in acelasi an de Asociatia Cineastilor, iar in 1990 de Academia Romana. Teoria sa a avut ca punct de plecare 'Morfologia basmului' de Propp.
Este cel ce m-a determinat sa imi iau de urgenta o masina de scris pentru a putea dansul sa ma lectureze. Am avut sansa sa ii fiu in preajma adeseori, remarcandu-i metoda, rigoarea, intelepciunea. Ii placea Tarantino, Ciulei, Kurosava etc.
Născut pe 24 noiembrie 1932, Dumitru Carabăţ a debutat în filmul de lung metraj la 27 de ani, semnând scenariul filmului Secretul cifrului (r. Lucian Bratu, 1959). De-a lungul carierei de scenarist a fost răsplătit cu Premiul pentru Cel mai bun Scenariu la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru scenariul filmului Codin (r. Henri Colpi, Franţa-România); Marele Premiu la Festivalul de Film de la Bruxelles, ediţia 1976, pentru Zidul (r. Constantin Vaeni), şi două premii ale Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN), pentru Vulcanul Stins (r. Mircea George Cornea, 1987) şi Cântec în zori (r. Dinu Tănase, 1988).
L-am cunoscut pe domnul Carabat, avand sansa de a-i fi student, in perioada 90-95. Unul din putinii profesori adevarati. Avea metoda, sistem, isi concepuse un curs extrem de logic si riguros. Ceva mai rar prin ATF unde disciplinele erau predate mai impresionsist, doar era facultate de arte. "Cara" avea stil, logica, o capacitate adevarata de cuprindere a unei materii extrem de dificile. O foarte buna cunoastere a naturii umane, intelpciune, corectitudine, generozitate, dar si un anumit umor propriu. Multe generatii i-au fost studenti si au avut avut sansa de a primi multe date despre o 'anumita stiinta a scrierii sau, mai ales, analizei unui scenariu. Poate viata a fost zgarcita cu el pentru ca nu i-a oferit sansa mai multor scenarii realizate.
Din lucrarea cu care Dumitru Carabat in 1984, a devenit doctor in teoria si istoria filmului , a rezultat cartea "De la cuvant la imagie- propunere pentru o teorie a ecranizarii literaturii' aparuta la Editura Meridiane in 1987 si premiata in acelasi an de Asociatia Cineastilor, iar in 1990 de Academia Romana. Teoria sa a avut ca punct de plecare 'Morfologia basmului' de Propp.
Este cel ce m-a determinat sa imi iau de urgenta o masina de scris pentru a putea dansul sa ma lectureze. Am avut sansa sa ii fiu in preajma adeseori, remarcandu-i metoda, rigoarea, intelepciunea. Ii placea Tarantino, Ciulei, Kurosava etc.
Intr-o lume a gratuitului face o figura unica cu modestia caracteristica.
O personalitate apropiata si similara in dimensiune, stil, profunzime si poate destin a fost George Littera, figura, de asemenea, emblematica a ATF-ului.
E greu sa iti gasesti cuvinte potrivite cand vorbesti despre domnul Dumitru Carabat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu