Friendship addiction/ Dependenta de reţelele de socializare

Friendship addiction/ Dependenta de reţelele de socializare

"Cum ajungeam la serviciu, îmi citeam repede e-mailul (este forma cea mai comodă de a păstra legătura cu prietenii). Am acceptat ca soţul meu să plece să lucreze peste hotare pentru că ştiam că pot vorbi cu el prin intermediul internetului, inclusiv camerei web şi că-i pot trimite oricând fotografii noi ale copilul nostru. Îmi plăcea enorm sa îmi fac o mulţime de prienteni pe Facebook, HI5, Netlog. Dormeam din ce în ce mai puţin, dimineaţa nu îmi mai trebuia nimic, ma duceam direct la calculator. Ziua eram agitată si imi făceam treaba la serviciu din ce în ce mai superficial, fiind setată doar pe dorinţa puternică de a ajunge într-un loc în care să folosesc internetul, să văd ce mai fac prietenii mei de pe Facebook…Încetul cu încetul, relaţia noastră de familie la depărtare s-a “stabilizat”, de parcă ar fi fost a doua noastră natură. Când ajungeam acasă, deschideam e-mailul şi îi povesteam lui Dan ce progrese a mai facut baiatul nostru, ce cuvinte noi a învăţat şi cum mi-a mers la serviciu. Îmi plăcea să-i relatez toate micile amanunte care ne ocupau nouă viata; şi el facea la fel. Am simţit cum s-a micşorat distanţa şi cum au dispărut kilometri intregi, însă seara, când mă aşezam în pat, golul din suflet nu-l putea umple nici un e-mail şi nici o imagine digitală. M-am bucurat cand s-a intors în ţară şi acum aproape ca nu mai folosesc calculatorul de acasă."

Andreea, 29 ani, Brasov

Apariţia internetului a produs schimbări importante în viaţa noastră. Reuşim să comunicăm cu persoane aflate la distanţe mari, să aflăm tot felul de informaţii în doar câteva minute, fie că este vorba despre o stradă, un medic, o piesă de teatru, un animal, un job sau orice altceva.

În plus, camera web, alte accesorii şi programele care permit comunicarea în direct în timp real (chat, comunicare verbala, vânzări online) au dus la transformări ale relaţiilor noastre cu ceilalţi. Azi ne putem vedea prietenul sau prietena care locuiesc la 5000 km, putem cumpăra orice de oriunde, putem vorbi în acelaşi timp cu oameni aflaţi la mii de km distanţă unii de alţii.

În plan psihologic, aceste succese tehnologice au "răsturnat" comunicarea clasică în care era nevoie să ne întâlnim pentru a ne vedea, pentru a vorbi, era nevoie să mergem la magazin pentru a cumpăra produsul de care aveam nevoie, era nevoie să cumpăram din librarie cartea de care aveam nevoie, să mergem la cinema pentru a vedea un film.

E drept că încă nu au dispărut librăriile de pe fata pământului, că încă ne mai face plăcere să ne plimbăm sau să ne gândim cu ce ne îmbrăcăm când mergem la petrecere, dar...dincolo de aceste avantaje care ne permit să avem mai mult timp, mai multe informaţii, mai multa plăcere, mai multă comunicare, există şi o parte întunecată. Încep să se contureze din ce în ce mai bine diferite manifestări psihologice şi, chiar probleme al căror caracter trece de limita normalităţii. Să vorbim azi despre ce "rău" poate produce excesul de internet!

Într-o epocă în care timpul de socializare a scăzut foarte mult, oamenii fiind prinşi de tot felul de activităţi de dimineaţa până seara (în scopuri mai mult pecuniare decât de plăcere), informaticienii au găsit o soluţie pentru cei care îşi petrec trei sferturi de zi în faţa monitoarelor şi a căror viaţă era pe cale să se “încheie”, cel puţin din punct de vedere social.

În ultimul deceniu asistăm la apariţia mai multor reţele sociale precum MySpace, HI5, Twitter şi Facebook, care au adăugat o nouă dimensiune socială web-ului.

În timp ce astfel de reţele au făcut ca oamenii, comunităţile şi grupurile cu interese comune să fie mai conectaţi, dependenţa de internet şi, mai ales dependenţa de reţelele sociale, a început să fie recunoscută în întreaga lume ca fiind o tulburare psihologică.

Dependenţa de Facebook

Iată şi câteva argumente ce demonstrează, de exemplu, dependenţa de Facebook, conform unui studiu realizat de Onlineschools.org:

• Unul din 13 locuitori ai planetei are un cont activ pe Facebook. În fiecare zi, o persoana din 26 este logată pe Facebook.

• Micul dejun poate astepta, 48% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani accesând Facebook-ul imediat ce se trezesc.

• Nu este vorba numai despre copii. Mai mult de 30 % dintre utilizatorii de pe Facebook au vârsta peste 35 de ani.

• În anul 2010, cuvantul “Facebook” a fost primul în topul căutarilor de pe Google.

• 57 % dintre persoane vorbesc cu alte persoane mai mult online,decât in lumea reală.

• 2,7 milioane de fotografii sunt încarcate, la fiecare 20 de minute, pe Facebook. În weekend-ul de Anul Nou au fost încarcate 750 de milioane de imagini.

Dependenţa de Internet se răspândeşte cu o rapiditate uimitoare în ultimul timp. Explozia dependenţei de internet se desfăşoară în paralel cu boom-ul popularităţii de care se bucură reţelele sociale ca Facebook, Twitter, Netlog, HI5.

"Friendship addiction" se manifestă ca orice alt tip de dependenţă psihologică. Este vorba de o dependenţă comparabilă în planul mecanismelor psihologice cu cea de droguri. Persoanele dependente de reţelele de socializare aşteaptă cu nerăbdare să petreacă o seară cu „amicii” săi pe Facebook, aşa dependenţii de droguri simt nevoia sa „tragă” o doză de cocaină sau heroină.

De aceea, persoanele care au aceasta dependenţă îşi fac programul în funcţie de locurile în care pot găsi o reţea de Internet, pentru a putea trimite mesaje în care să spună „lumii” în ce loc se află.

Vorbim de un nou mod de a „te droga”. Este vorba de o „toxicodependenţă” de multimedia. Paradoxul este că, deşi utilizatorul reţelelor de socializare are sute de prieteni virtuali, el stă tot singur într-o cameră şi nu se confruntă cu realitatea, trăind într-o altă realitate, în cea virtuală.

Din punctul meu de vedere, problema cu reţelele de socializare este că totul se rezumă la obţinerea de noi relaţii, un proces care creează dependenţă. Obţinerea de noii prietenii devine competitivă – te “judeci” în funcţie de numărul de prieteni pe care îi ai în spaţiul online. Faci totul pentru a acumula cât mai mulţi astfel de prieteni şi atunci începi sa devii ceva ce nu eşti. Pentru a parea o persoană de succes, iţi cumperi haine noi şi accesorii, făcând datorii.

Simptomele dependenţei de internet şi reţelele de socializare

Copiii “consumatori de reţele de socializare” tind să îşi petreacă tot timpul liber în faţa calculatorului, eventual împreună cu prietenii, dacă au la îndemana o reţea de computere. Adulţii dependenţi de computer preferă să mintă în legatură cu numărul de ore petrecute în faţa monitorului. Principalele cheltuieli din viaţa unui depedent de calculator şi reţele de socializare sunt legate de obiectul dependenţei: accesorii mai scumpe, banda internet mai larga, monitor mai performant.

Sindromul de “tunel carpian” este principala problemă pe care o va resimţi o persoana care petrece multe ore la computer. Insomniile, tulburările grave ale somnului, cefaleea (durerile de cap), problemele oculare, neglijarea aspectului exterior şi a măsurilor de igienă sunt principalele efecte ce apar în plan somatic. În plan psihologic, anumite simptomele sunt similare autismului, depresiei şi, chiar, tulburării paranoide.

Adolescenţii şi tinerii sunt cei mai afectaţi de "viaţa virtuală" care ajunge să o elimine total pe cea reală. Oare de ce e mai "simplă" sau mai "tentantă" aceasta viaţă, este doar un substitut, un surogat?

Primul răspuns este tentaţia de a avea orice identitate, de a fi “cine ai vrea sa fii”, în loc de cine eşti în realitate. Adolescenţii se prezintă drept adulţi, având altă înfăţişare, altă ocupaţie, alte trăsături de personalitate. Este tentant pentru un adolescent sau un adult cu probleme în “zona” imaginii de sine, să se descrie ca fiind puternic, dezinvolt, matur, în loc de a-şi descrie profilul de personalitate real, caracterizat prin lipsa de încredere în sine, timiditate, anxietate.

Este adevărat că adolescenţii care se exprimă mai greu, care sunt timizi sau neîncrezatori, care au o imagine negativă despre ei înşişi cad pradă primii acestei tentaţii. Prin internet, poţi flirta fără să te gândeşti cum te îmbraci, cum arăţi, fără a alege cum să te distrezi sau unde să mergi, fără a cheltui, fără teama că nu vei reuşi să scoţi câteva vorbe, că nu vei fi "la înalţime". Îi poţi spune orice, cu curaj, nu se vede dacă te înroşeşti, dacă îţi este jenă sau te bâlbâi.

Timpul pe care adolescentul îl alocă internetului şi reţelelor de socializare devine progresiv mai îndelungat până ajunge să fie exclusiv. Ce se întâmplă când utilizatorul nu are acces la internet? Manifestări similare sevrajului de alcool sau droguri: îl enervează totul, nu îşi găseşte locul, nu poate face nimic altceva, nu îşi mai vede “rostul”, este trist, deprimat, nu ştie ce să facă cu el însuşi şi cu timpul lui, nu are plăceri şi nici interese.

Cum se ajunge la dependenţă?

La fel ca şi în cazul substanţelor sau anumitor comportamente (fumat, jocuri de noroc, bulimie, cumpărături).

La început se manifestă ca o curiozitate, o "distracţie”,o ieşire din monotonie, "ceva nou", plăcut, incitant.

Cu timpul, ne "fură, ne "prinde", azi puţin, mâine mai mult, plăcerea utilizatorului creşte dar, odată cu ea, şi nevoia de mai mult. Intrarea în aceasta lume presupune, fireşte, ieşirea din lumea obişnuită, abandonarea vechilor activităţi, a persoanelor din viaţa noastră. Noua "pasiune" lasă în urmă prietenii, rudele, munca, şcoala, sportul, plăcerile, interesele şi distracţiile de odinioară.

Reţelele de socializare permit o formă de comunicare neîntreruptă, pe când e-mail-ul, spre exemplu, e limitat. De aici şi senzaţia utilizatorului că, în măsura în care nu intră frecvent pe contul său de Facebook, HI5, Twitter, Netlog, pierde firul şi asta îl frustrează. De asemenea, reţelele de socializare îi dau utilizatorului iluzia apropierii, proximităţii. Acestea ar fi avantajele, în opinia pasionaţilor. Tot ei văd şi punctele slabe. Faptul că internetul şi reţelele de socializare nu permit o ierarhizare a informaţiei, că nu poţi discerne ce e adevărat sau nu. Specialiştii identifică drept un posibil efect al utilizării frecvente a reţelelor de socializare apariţia dependenţei.

Ca argument pentru riscul ca mulţi dintre utilizatorii frecvenţi ai reţelelor de socializare să devină dependenţi, în funcţie de factorii de risc şi vulnerabilitate individuali şi sociali, de curând Asociaţia Americană de Psihiatrie (A.P.A) a nominalizat noi forme de dependenţă pentru a fi introduse în ediţia a cincea a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders). Printre aceste forme sunt incluse şi dependenţa de internet, şi, în particular, cea de Facebook, care are aproape 500 de milioane de membri în toată lumea. (Foto: laurentiu.elenaworld.net)

Diana Şerban

Psiholog clinician, psihoterapeut în supervizare, Agenţia Naţională Antidrog
http://www.optimalmedia.ro/stire-tema-saptamanii/friendship-addiction-dependenta-de-retelele-de-socializare-/4661