(un text la care tin...)
Atat de mult a plouat in acea zi
nenorocita si trista
cand eram la gradi
si mama, mamica mea nu mai venea.....
ploua intr-una...
si nu venea....
tantile educatoare ne impingeau in colturi
noi cu jucariile nu ne mai jucam
ploaia lovea la ferestre intr-una
si mama nu venea
era un plicits intr-una
si o suparare imensa ca ea si altele mamici tot intarziau
iar noi nimica nu stiam
pana intr-un tarziu
dupa mai multe ore
cand a venit sa ma ia
si am aflat ca murise dej
si-l ingropasera in tristete si plansete
si nu mai stiu pe unde i-au carat pe toti...
si nu stiu pe unde de la institut pe mama o plimbasera
in ploaie de la dimineata pana seara
si ea si altele abia intr-un tarziu...
ajunsera sa ma ia acasa
ploua enorm
si din travai ploua si era trist
tare m-am supara pe dej
ce viata ce chin si pe ce ploaia mama umblase
iar pe tata cand santul il asculta si injura
si pe dej si pe ceasca, mai abitir
de indata il intelegeam....
2 comentarii:
65, portretul lui Dej cu chenar negru, acelasi portret in vitrina librariei cu carti pe care nu le cumpara nimeni dar o vizitam pentru mingi rosii cu buline albe...
`65, portretul lui Dej cu dunga neagra la care privim in liniste, acelasi portret in vitrina librariei inconjurat de carti care nu se cumparau... ai aprins becul peste aceste imagini demult uitate
Trimiteți un comentariu