Nimic din ceea ce e imposibil de acceptat nu pare a fi strain romanilor.
Cu ani in urma, cand auzeam indignarilor unora, legate de o anumita franchete sau un fel mai nemilos de a te raporta la spiritul autohton, imi venea sa zambesc. Nu intelegeam iritarea unora legat de Cioran, Ionesco, Patapievici, Boia. Felul lor mai acid, critic, sever de a vorbi despre noi, irita. Intr-adevar avem multe belele, dar ducem si multa suferinta. Unii da, altii ba.
Dupa criza, colapsul financiar, acum au venit ploile, inundatiile si jale mare si tristete, mai ales, in Moldova. Daca nu sunt anual, vin la doi ani. Tocmai din Moldova de unde vine geniul la romani, cica, si cred ca e ceva adevar in aceasta teorie. Asa e viata si al ei hazard. Pentru unii muma, pentru altii ciuma. Unii stiu sa rabde si sa indure. Cum reusesc? Mi-e greu sa intelg, dar sunt departe orice ironie.
Altii stiu sa faca talk-show-uri, alegeri, sosele invizibile, sali de sport, parcari, sa se doctorizeze si europenizeze. Altii stiu sa indure. Pentru unii e posibila orice suferinta, pentru altii, viata e boierie. Cat pot duce unii nu e mirare, acolo e secretul existentei noastre in timp, a faptului ca nu ne-am pierdut ca si altii, desi suntem fragili si firavi.
Cu ani in urma citeam in Mircea Vulcanesc urmatoarele: "painea ta e o problema materiala, painea aproapelui e o problema spirituala". Intr-adevar, painea altora nu e batjocura nimanui. Cine nu intelege asta, va plati scump.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu