27
Restaurant. SEARA INT
Un
mic restaurant, care desi e seara, e plinut, multa lume.
Adina
trece printre mese. Le descopera pe Roxana si alte doua prietene,
Vali si Felicia. Toate pe la 35, tipul femei-office. Servesc niste
lasagna, apa, e si o bere la Roxi pe masa.
ADINA:
Salve!
Scuze! Ce fac fetele?
VALI:
Aceleasi
chesti, fara noutati...
Ce
intarzii? Probleme?
ROXONA:
Cu
Cimpoesu?...Merci pentru Ileana.
Mi-a
zis ca e foarte ok...am vazut nota.
I-am
dat drumul la bani.
A
castigat o saptaman.
ADINA:
E
faina tipa. Si mie mi-a lasat o impresie
buna...cat
se agita...singura ca noi..
stii,
poate ii trimit posibili clienti.
Adelina
mi-a lasat inainte de Pasti,
daca
nu ii aveam in house, sa le trimtem
o
lista de PR-ul cu posibili clienti carora nu strica
o
scrisoare de intentie...
ROXANA:
Ok
trimite-mi-o pe email si i-o forwardez.
VALI:
Mai,
fetele, ma lasati cu fabricuta voastra.
Vine
cineva la concertul Buena Vista?
Cica
e misto.
FELICIA:
Iar
ma cert cu fostul. S-a cuplat cu una
De
la Rompetrol, care are o casa la tara, il iau
in
weekend pe Dinu, el
e mai sensibil la frig...
el
delasator...pe ea o doare in cot...
ea
cica umbla fara sutien, mi-a zis juniorul...
ROXANA:
E
fainut daca Dinulet observa asta
la
cat are?...12 ani?..incepe sa ii umble hormonii...
VALI:
Dragelor,
am fost la petrecerea de
10
ani UNITED in Romania, lunga,
distractie
la Salsa...descopar unul de la ei
Sorin
de la vanzari am dansat all the
night...la
final sa
am duca acasa...
ROXANA:
Brunet?
VALI:
Da,
mai, genul meu, si inalt, simpatic
l-am
invitat la un ceai...a urcat
dar
sa o facem sans oblige...
FELICIA:
Cum
adica...
VALI:
Adica fara obligatii, din start...mi-a taiat
Adica fara obligatii, din start...mi-a taiat
tot
entuziasmul...en fin..i-am zis#
bai,
puisor..si eu sunt divortata de trei ani
L-am
prins cu sms-uri erotice in mobil pe
fostul..nu
pot avea copii...
nu
imi trebuie saiba..da fii si tu mai gentil..
FELICIA:
L-ai
scos afara?
VALI:
Ce
sa zica ca sunt isterica?..am tras un numar
Asa,
mai lung, sa vada ce poate fata...
Dimineata,
asideri, ca m-am ambitionat...
peste
el, direct si el inca adormit
ziceam
ca ma suna...
ROXANA:
Ah,
esti fraiera! Ei vor sa ii sunam noi!
VALI:
Ceva
mail, un sms cum primea fostul..Nimic.
L-am
sunat eu...ca e plecat in vama la Arad.
Vine
poimanine si asa e el mai rezervat,
dar
cica profund si rezervat...nu se arunca..
FELICIA:
Si
te mai vezi cu el?
VALI:
Cica
ma suna sambata seara...
nu
ii plac restaurantele.
Satul
de cat sta cu clientii lui.
L-am
invitat la mine daca e timid...
ROXANA:
O
sa trebuiasca sa gatesti...
VALI:
Comand
la chinezesc...
FELI:
Vezi
sa nu fie conservator..
cum
e in bed?...
VALI:
Ok...se
poate si mai avantat..dar sa vedem....
Are
ceva de ursulet...en fin...
FELI:
Adina?..tu
cum esti?...
ADINA:
Si,
si..impartit.
M-am
despartit de Paul, prea era numai
cu
fututul, numai de noapte si iesiri mai deloc...
FELI:
Hai,
mai ca Paul era domn,
ADINA:
Un
domn ursuz...en fin, si mama
nu
e bine...deloc..nu stiu s-a sclerozat
uita
tot..le incurca...ma ingrijoreaza...
ROXANA:
Ai
grija..de fapt e si varsta.
A
mea ma termina cu pisalogeala ei...
Nimic
nu ii place. Nu stiu cum o suporta tata.
ADINA:
Mi-e
sa nu fie ceva mai grav...serios,
ma
pune pe ganduri!
ROXANA:
Ei,
si esti prea pesimista intotdeauna.
Termina
raportul Cimpoesu, ca-l astepta Number One.
Fugi
apoi trei zile la Sinaia,
sunt
zilele montane ale primariilor locale,
petreceri
ca la revelion,
mai
evadezi!
Se
vede pe ochii tai ca iti trebuie...
ADINA:
Ah..il
stii pe Lucian de la IT?
ROXANA:
Da,
tu! Ce-ai cu el?
ADINA:
Nimic? Intrebam asa? Cum e?
Nimic? Intrebam asa? Cum e?
ROXANA:
Nu stiu...mai dificil...misogin...singuratic
Nu stiu...mai dificil...misogin...singuratic
A
venit de la filiala din Obor,
Pare
ok,dar mai neamt. Nu vorbeste porcos.
Dar
rezervat...nu stiu ce probleme
asa
mai complicate in familie...
ADINA:
Ce
probleme tu?
ROXANA:
Nu
stiu ceva confuz...am auzit-o
odata
pe tipa de la resurse umane.
ADINA:
Cici?...ea
e 'no comment'...
ROXANA:
Tocmai...eram
sa vad daca mai aflu..
ADINA:
Ok.
Luam ceva dulce?
VALI:
Eu as lua un digestiv.
Eu as lua un digestiv.
Rad
toate. Vali e cea mai directa. Feli e si ea vesela. Amandoua muncesc
in asigurari. Tot timpul aranjate si ok. Roxana e la banca cu Adina.
O priveste cu un interesa scuns.Om vedea ce va fi.
Secv
28 Casa Adina. Int Noapte.
Adina
e in pijama. Cateva ture prin camera. Cu telfonul in mana. Detaliu.
Numarul abonatului Lucian. Dar ea ezita. Renunta. Ochelarii de somn.
Culcarea.
Secv
29. Banca Ext / Int Zi
O
masina opreste in fata bancii. Gina coboara insotita de Sorin.
Fiecare
are cate o cutie cu dosare in brate. Intra in banca.
Parcurg
cateva culoare. Intra in biroul Adinei. Ii predau cutiile. Cu un opis
se bifeaza componenta unor dosare. Adina semneaza de primire.
Gina
e numai zambete. Ii face cu ochiul Adinei. Sorin saluta comic
parodiind. Gina ii lasa cateva bomboane mai speciale. Niste trufe.
Gina si Sorin se retrag.
Adina
ramane singura. Citeste diferite dosare. Contabilizeaza informatiile.
Isi aranjeaza diferite dosare. Biroul ei se umple de hartii, doasare
aranjate pe teme, post-ituri, scrie la laptop, lectureaza, afundat in
munca, uneori uita de ea, cautandu-si o pozitie mai comoda isi da jos
pantofi, apare Lucian care ii lasa o prajitura, ea ii zambeste, din
nou singura. In birou intra Petrescu, Number One.
PETRESCU
Ce
faci? Cimpoesu?
ADINA:
Da,
Mihai, verific.
PETRESCU:
Ma,
figura esti.
Analize?..Hm!
Mai sintetizeaza!
Am
nevoie de dosarul final!
Zilele
trec...
El
s-a mai enervat. Ceva nu ii convine. Ea se face nu intelege. In fine.
Dar nici el nu e pe cale sa inghita multe.
ADINA:
Mie-mi
spui?
PETRESCU:
Perfect! Daca ai ceva nelamuri,
Perfect! Daca ai ceva nelamuri,
te
astept.
A
iesit si ea a ramas deoparte. La treaba. E ca un gandac lucrand. Mai
face o pauza. Bea un ceai. O suna Roxana. Ii raspunde.
ADINA:
Da,
tu,Roxi,lista pentru
dna
Ileana. Uite, ti-o trimit acum
...da,
de la PR....e plina garla de posibili
clienti
sa le fac o prezentare...
succes...hai,
ma!nu, nici o obligatie,
te
pup...
E
la laptop. Ii trimite un document Roxanei. Liste de posibili clienti
pentru Ilena. Revine la munca, la treburile ei. Multa treaba. Pane
peste cap. Asta e. Pranz. Sa mancam. Hm! Din nou cu telefonul in
mana. Sa sune, sa nu sune. Suna.
ADINA:
Buna,
Lucian!
Te
plictisesc?..Nu?...esti
un
dragut...mancam ceva fara E-uri?
Da,da...in
afara...
Ah,
esti prins...scuze...
o
urgenta, sure! Bravo vb,
asta
e....
Paraseste
biroul. Iese din banca.
Secv
29 Ext / Int Oras Zi
Adina
serveste intr-un bistro, mai micut, masa ei de pranz. Paste si o
citronada. La o masa alaturata doi indragostiti. El ii face ei poze
trimitand ea bezele. Cu un telfon mobil. Se pozeaza reciproc. Adina
ii priveste zambind.
Dna
Demian discuta cu o femeie matura. De vreo cinzeci de ani.
Servesc
niste fusecuri. Vorbesc. Sunt pe fotolii, in sufrageria
dnei
Demian. Femeia turuie intruna.
Un
4x4 intra intr-o benzinarie. Soferul alimenteaza. Coboara sa se
aerisesca Cimpoesu si Gina. Cimpoesu vrea sa fumeze o tigara. Se
departeaza de benzinarie. Un pusti vine sa ii ceara
bani.
Cimpoesu schimba cateva vorbe cu el si ii cere sa mearga in maini.
Vreo trei metri. Apoi ii da cateva bancnote mai mici.
Petrescu
se converseaza cu Roxana in biroul lui. Ea se ridica si se apropie de
el de pe cealalta parte a biroului. Il curata de o mica mizerie de pe
umar. El ii multumeste din privire, se ridica, mai face cativa pasi
prin biroul sau. E impacietat. Rupe niste harti in multe bucati si le
arunca la cos. Vrea sa isi aprinda o tigara, dar amana, doar se joaca
cu ea pe buze.
Secv
30. Mall Carrefour/ Oras Int / Ext Seara.
Adina
iese singura din raioanele de cumparaturi. Are
in fata un cos cu cumparaturi. Diferite
pungi cu eternele ape, portocale, borcane, pachetele cu mancare, o
paine, un mop de curatat pe jos, cateva ziare.
Trece
de raionul de electronice. Intra inauntru. Strabate cateva rafturi.
Monitoare cu diferite imagini, o lume in miscare, aparate foto,
cativa cumparatori. Se apropie de standul camerelor web. Sunt
minuscule si filmeaza, oferind o imagine acceptabila. Vanzatorul ii
arata cateva modele. Hm, nu prea ii plac. Se departeaza. Revine. Se
uita dupa altceva.
O
bate pe umar Lucian!
LUCIAN:
Seara
buna! Cumparaturi?
Ceva
anume?
ADINA:
Ah?
Tu? Da, ce surpriza?
Ne
vedem non-stop?
Ce
faceai?
LUCIAN:
Imi
luam un stick de capacitate
maxima
8GBiti, ca dna banca care face
economii
ne da de alea mai mici, iar
astea
doar cu referat!
Tu?
Te apuci de filmat?
ADINA:
Ah,
nu.Ma uitam la camerele astea mici...hm,
Care,
cica, sunt bune si la supravegheat?
LUCIAN:
Te
intereseaza? Sunt ieftinute
si
simple...usor de instalat.
Dar
banale...ai probleme?..iti
pui
ceva la casa? Bijuteriile?
Iti
trebuie ceva mai complicat...
ADINA:
Ei,
na, bijuterile..nu sunt plina de aur
si
stii ceva imi trebuie ceva simplu
daca
instalez..hm!mama e cu ceva
probleme
si nu stiu cum mi-a venit ideea
sa
pun un mic ceva...poate sa o vad pe
laptop..hm
desi nu stiu daca o sa accepte
,
LUCIAN:
Sa
fii atenta daca nu ii spui si
se
prinde, hm...de ce, e ceva grav?
ADINA:
Nu
stiu ce sa zic...a fost o tipa
foarte
tare...chiar il domina pe tata.
Hm..nu
stiu daca nu excesiv..ea era
arhitecta
sefa la o primarie de
sector,
IV, o multime de probleme
si
pe vremea lui Ceasca...
s-a
pensionat de cinci ani..
de
trei a murit tata, dar ea, asa...parca
s-a
legumizat..uita mult..nervoasa...
sa
nu auda de doctori...
Isi
vorbesc privindu-se si aparand in diferite ipostaze in fata camerelor
mici care ii surprind si ii reflecta pe cate un monitor de control.
Acolo in imaginile acelea apar fiecare vorbindu-si siesi. Singuri.
Fiecare cu fiecare. Dar exista un fir subtire care parca ii leaga
si-i apropie si-i aduce unul de celalalt.
LUCIAN:
Da.
Viata e mai fututa..
o
lume rea si grabita.Cu probleme
garla,
aparent mai simple, dar etern
valabile,
tehnologia aparent simplifica.
Du-o
la doctor si vezi ce faci.
ADINA:
Era
o solutie simpla, de control, asa ceva
intr-un
ursulet in sufragerie.
Iar
eu o vad pe laptop
in
cursul zilei cand e cazul.
LUCIAN:
Stiu
eu?!...Si daca lipseste mai mult
din
cadru, ca sta pe tron sau stiu eu ce?
O
sa faci tu tensiune.
ADINA:
Hm!
Da, mai vedem...e de retinut....
Au
parasit raionul de elctronice, revin pe culoar, prin fuiorul de
oameni. Merg unul langa altul. Aparent tacand, dar simtindu-se bine.
Lume multa, cu cosurile pline.
LUCIAN:
Obsesia
shopping-ului la romani!
Iar
la Paste si Craciun, sa sparga
frigiderul!
Te grabesti.
ADINA:
Asa
si asa...
LUCIAN:
Te
fac o inghetata?
ADINA:
Daca
zici tu?
Se
aseaza la una din mesele pline de lume din mall. El ia un gin, ea o
inghetata. Se converseaza putin si din priviri. El are ceva haios,
tonic, care ei ii convine. Pare ca si el o agreeaza pe ea.
LUCIAN:
Cu
mama doar? Asa e viata asta!
Nu
stii cand te loveste ceva?
La
banca?
ADINA:
Standard.
Uzual. Pregatita de orice.
Ma
ingrijoreaza mama sa nu fie
ceva
mai grav...hm! si cred ca sunt
si
intr-o pasa mai melodramtica.
LUCIAN:
Esti
singura?
Scuze?!??!
ADINA:
Da,
sunt!
Nici
o problema. Mitul femeii
moderne.
M-am despartit de cateva
zile
de fostul amic.
Cum,
necum, s-a instalat o anumita buna dispozitie, de o comunicare
relaxata intre cei doi. Iar ea are pofta sa se confeseze, poate chiar
sa dea tot afara, sa boceasca, desi nu e genul. Parca se cunosc de
ani. Sunt naturali si deloc surprinsi
de
sincerittaea dezarmanta pe care o afiseaza unul fata de celalt.
LUCIAN:
V-ati
certat?
ADINA:
Nu
chiar. Stii eu de multe ori
am
fost asa, singura, in fond. Poate
cer
prea
multe, dar daca ma gandesc la galeria
fostilor...hm...unul
era good de o plimbare,
altul
de plecat la mare,
altul
perfect de weekend..ultimul devenise
doar
posibil pentru sex-sportiv..e si asta
fain,
dar nu numai asa....hm! si uite
cum
trece vremea..nu zic ca eu sunt
perfecta...dar...
LUCIAN:
Fii
serioasa,esti f ok!
Mie-mi
placi. Asa, pe bune!
ADINA:
Ma
consolezi? E perfect
!De
ce? Ochii? Look-ul, silueta,sanii?
LUCIAN:
Stilul.Pur
si simplu!
ADINA:
Oh!
Esti un dragut!
Dar
sa stii ca pot fi si scorpie!
Mai
ales daca sunt calcata pe coada!
LUCIAN:
Serisos
si ce te face sa explodezi?
ADINA:
Stiu
eu? Nesimtirea, indolenta,
mirosul
imputit, zgarcenia tampita...
LUCIAN:
Da.
E plina tara de mitocani!
ADINA:
Mie-mi spui! Gata, ca ne prinde
Mie-mi spui! Gata, ca ne prinde
tristetea
de tot. Plec.
Esti
cu masina?
LUCIAN:
E
la revizie.
Altfel,
cum, cu ginul?
ADINA:
M-am
gandit.
Te
las undeva?
S-au
ridicat de la masa. El o ajuta sa conduca carutul mare plin cu de
toate. Ies din local, pe culoarul cu lume. Parasesc mall-ul. In
parcare el o ajuta sa incarce in masina. Ea conduce masina in trafic.
Multe masini la iesirea din parcare.
Sofeaza
prin traficul plin al Bucurestiului. Se circula bara la bara. La
o intersectie astepta mai mult. Un stop scurt care merge putin. Nu-si
vorbesc. Doar se privesc. Tacere. Ei cu ei, dar si cu gandurile
departe. Asta e. Dupa ce-l priveste mai cald, ea ii aranjeaza putin
gulerul de la haina. Un gest cald, tandru, dar care si lui ii face
bine. Nu isi spun nimic. El o atinge pe mama de pe schimbatorul de
viteza, cand coboara la o alta intersectie. Dispare in lume. Ea
urmarindu-l cu privirea.
Ea
sofeaza in continuare. Cu gandurile undeva aiurea.
Secv
31. INT Casa Dna Demian INT
Dna
Demian, somnoleaza in fotoliul ei. Asa
a gasit-o Adina. Acesta ii aranjeaza cateva portocale si kivi intr-un
cos de fructe. Nu o trezeste.Putina ordine pe masa. Un ziar indoit.
Din el cad cateva fotografii: Casa Poporului in constructii,
fotografii din strazile alaturate. Un numar de tel scris pe spatele
unei fotografii. Televizorul care merge in gol. Adina, putin pe
ganduri, plimband-se prin camera. O pisica sare in bratele dnei
Demian. Acesta se trezeste brusc. O descopera
pe
Adina. Mama ei e mai iritata.
Dna
DEMIAN:
Ce
faci, tu?
Ma
spionezi?
ADINA:
Ei
si tu.
Am
trecut sa iti mai aduc niste fructe.
Dormeai.
Ai iesit azi?
Dna
Demian:
Nu,
tu, a ploauat!
ADINA:
Serios?
Pe la noi nu. Dar mai aeriseste.
Pe la noi nu. Dar mai aeriseste.
Pisicile
astea, hm, au un miros...
Dna
Demian:
Ce
mai e cu Paul?
ADINA:
Nu
stiu, e plecat la un simpozion.
Dna
Demian:
Daca
se ia cu simpozioanele...
ADINA:
Mama,
esti foarte pisaloaga.
Eu
sunt o femeie de succes!
Cariera!
Poate
ajung ceva intr-un minister!
Number
One mi-a zis ca ma are in vedere
pentru
Praga!
Adina
nu s-a asezat. Se tot plimba prins sufragerie uitandu-se la mama ei
cu o anumiat ingrijorare. Dar maica-sa nu prea are treba cu ea. Da
televizorul pe stiri mai tare.
Dna
Demian:
Te
usuci. Nu te pacali singura...
A
fost Rodica aia pe aici...
ADINA:
Si?
Dna
Demian:
Am
baut o cafea. Ca ce draguta si
simpatica
eram. De comitet. Aia si aia.
Eu
sincer nu mai imi amintesc de ea
nici
sa ma tai....
ADINA:
Pai
si cum a venit?
Dna
DEMIAN:
Nu
stiu! M-a sunat si aparut!
Pur
si simplu!
Ca
cica a mai fost pe la noi.
Ca
eu nu mai stiam pe moment scara
blocului.
Buna de gura. Moldoveanca.
Ca
cica pleaca in Canada.
La
fiica-sa care e acolo si ginerele ei
de
7 ani si o duc bine. Au de toate.
ADINA:
Pai,
si ce vroia de la tine?
S-a
asezat si ea pe un fotoliul langa maica-sa si continua sa o
urmareasca cu maxima atentie.
Dan
Demian:
Nu
stiu?! Sa ma vada.
Ca
cica a fost si ea la primarie
cu
mine pe vremea lui Ceausescu.
Cand
erau probleme.
Iar
acum daca pleaca in Canada, cica
poate
ramane... ca fiica sa are doi gemeni...
ADINA:
Aha,
si tu? Ce ai tu, mama,
cu
plecarea ei?
Dna
Demian:
Eu
nimic...dar ea...cica a
lucrat
cu mine, a fost doi ani asistenta mea,
ma
mir ca sincer nu imi amintesc,
si
ca ea ca si mine am ajutat
pe
unii cu...cu demolarile...
sa
primeasca ceva mai convenabil...
sa
ii ajutam...
ADINA:
Asa,
si?
Ati
fost amandoua dizidente?
Tu
care nu-l lasai pe tata cu corul
in
strainatate sa nu te ia CI-stul
la
intrebari?
Adina
s-a enervat. S-a ridicat. A tras o tura pana la fereastra, privind
undeva in noapte si revine inapoi.
Dna
Demian:
Draga,
niciodata nu mi-a placut
sa
se darame o casa...
Nu
m-am implicat...
ADINA:
Pai,
da...ca tu erai fina.
Da
nu inteleg ce vroia Rodica asta?
Dna
Demian:
O
recomandare. Sa-i dau eu in scris
nu
stiu ce referat...ca poate o ajuta in
Canada.
Ca de mine stia. Ca primarul de sector
a
intrat in politica si o evita...
ADINA:
Aha, si ce era cu pozele astea?
Aha, si ce era cu pozele astea?
Dna
DEMIAN:
Ce
poze? Ah, ti-am zis eu
ca
ma spionezi? Ca si adminsitratorul,
cand
vine dupa intretinere
ma
intreaba ce am in frigider...
ADINA:
Ei,
na! zi de poze?
Adina
se mai uita la poze. Intr-una parca o recunoste pe mama ei printre
constructori. Sunt cam ingalbenite. Mobilul notat pe verso, insotit
de numele Rodica Pantea. Asa, mai discret, il noteaza in telefonul
ei personal.
Dna
Demian:
Ca
am mai intarziat noi ordinele de
demolare..pe
unii i-am ajuta sa
gaseasca
sau sa
primesca
ceva mai convenabil...
si
am lucrat pe
strazile
aleea.Dar eu nu am semnat nimic!
Stiu
sigur. In
ultimii ani am predat...
ADINA:
Unde ai predat mama?
Unde ai predat mama?
Dan
Demian:
La
facultate!
ADINA:
Tu?
Dna
Demian:
Da!
ce te faci ca nu stii?!
Adina
nu mai raspunde nimic. Iritarea mamei ei o surprinde. In fine. Se
ridica. Isi ia poseta. O pupa pe mama.
ADINA:
Mama!
Cine te iubeste cel mai mult?
Daca
te suna, madam Rodica
zi-mi
mie mai intai.
Te
pup, seara buna.
Isi
ia la revedere din usa de la intrare. Mama ei a ramas in fotoliu.
Face un semn discret cu mama si privile ii revin spre televizor.
Impinge pozele deoparte. Se joaca cu o portocala in mana.
Secv
32 Banca Int Zi
Adina
e din nou cu dosarele proiectului Cimpoesu. Lectura dosare. Fisari in
laptop. Intra val vartej Roxana. E nervoasa. Gata sa explodeze.
ROXANA:
Buna,
Adina!
Ce
faci? Ne
bagi la jug pe toti?
ADINA:
Poftim?
ROXANA:
Number
One a zis sa preiau
eu
si Mihaela tot programul de
intalniri
si rapoarte extra proiectul
Cimpoesu
pana termini tu raportul
mult
visat. Le am si eu pe ale mele,
dar
sa imi pird timpul,ca sa iti fac
jobul
tau, ca tu te daí mai speciala,
ei,
asta ma enervea la maximum...
ADINA:
Habar
n-am de ce vorbesti!
ROXANA:
Da,
sigur! Vrei sa te cred?!
Trimite-mi
lista de meeting-uri pe
email
cu dosarele de intalnire!
Asta
e! Asa se remarca unii!
Ca
tot tu esti cica vedeta!
Adina
e masca. Dar Roxana nu o lasa sa raspunde si iese. En
fin, Asta e. Revine la job. Dosare.
Laptop. Fise. Isi aduce aminte de ceva.
Formeaza
un numar pe mobil. Detaliu telefon. Numarul dnei Rodica. Isi cauta
cuvintele.
ADINA:
Dna
Rodica? Scuzati!
Sunt
Adina..da,da... fiica dnei Demian.
Ati
fost ieri la ea am inteles?
Da,da,ma
scuzati...
am
inteles ca ati fost ieri pe la
ea..si
cu cererea aceeea...da...
inteleg...nu,nu
am nimic impotriva...
dar,
mama e mai in varsta...
cum
vi s-a parut...
dar..daca
mai reveniti si vedeti
ca
e mai asa nedumerita...
sunati-ma
va rog..asa, merci...
retineti,
un telefon prealabil mie
inainte
de a o vizita.
Convorbirea
parca a stors-o. Revine la dosare. Laptop. Dosare. Se enerveaza
arunca cu unul. Buf!
Telefonul
ii suna. E Paul. Nu prea ii convine, dar raspunde. Asta e.
ADINA:
Da,
Paul, da,fara noutati.
Aceiasi.
Tu? Ok? Ma bucur...
Da,
stiu, sunt unele garzi groznice..
...da,
sunt tot singura...dar asta e...
nu,
nu,nu pot,mai, Paul...
dar
tu stii ca eu sunt sau am pretentia,
cel
putin, o femeie rationala...stiue mai
rigida...dae
viata e frumoasa...
never
sau never....me too...
ramanen
prieteni...sigurrrrr
ahe,scuze,nu
stii un neurolog...
poate
imi recomanzi.nu pentru mine
mama...
e mai in varsta...
Se
aranjeaza intr-o oglinjoara. Inspira aer. Aparatul o urmeaza.
Strabate culoare. Colegi care o saluta mai rece. Unii neschimbati.
Intra in biroul lui Number One.
ADINA:
Ziua?
Se poate? Deranjez?
PETRESCU:
Nu,
deloc?..Spune,ia loc
ADINA:
Boss...e
varza...
PETRESCU:
Hm,unde?...Cinpoesu?
ADINA:
Toate
achzitiile de terenuri sunt in
proportie
de 50% discutabile...
PETRESCU:
M-as
mira...se mai intampla erori...dar
ADINA:
Doar
pachetul intial e ok.Beton!
In
rest, procese, contracte nefinalizate..
PETRESCU:
Hm!stai
linistita, rezolva el…
Toata
lumea vrea demararea proiectului...
ADINA:
E
ok....dar il semnez si certific eu!
De
ce sa mananc rahat?
Au
vorbit fata in fata. De
o parte si alta a mesei. El se ridica. Se invarte prin camera. E la
ferestra. De sus, orasul e plin si linistit. O alta lume. Asta e.
Bussines is bussines.
PETRESCU:
Hai,
ca exagerezi si ma enervezi..
E
un job! Nu risti nimic.E doleanta
firmei.
Daca nu ar fi asa si daca ai fi facut
un
raport beton, era taiat din start…
De
cat timp lucram noi impreuna?
ADINA:
..hm!aproape
zece ani...
PETRESCU:
Pai,
vezi si ma aiuresti cu prostii
De
astea..ca eu ti-l aprob..cum poate
....azi....maine...poimaine
o
deplasare la Geneva...apoi la Praga..
crezi
ca nu stiu ca daca ai intrat in centrala
si
esti bine....nu te mai intorci?
ADINA;
Mihai!
Dvoastra Number One de ce nu v-ati
deplasat..m-am
tot mirat ca nu v-ati
miscat
extern defel?
PETRESCU
Asa
a fost filmul...daca ai fost la
utc..pcr..mai
stai pe acasa..si apoi
alergi
si te afirmi..oricum nu fost rau
Aici....e
ok...ce sa risc, sa ma
rejecteze
unii?!Tipo! In trei zile
am
nevoie de raport!
Te
frigi cu cine vrei, dar imi trebuie
evaluare
finala!
ADINA:
Sefu’! Eu ma 'frig' din dragoste!
Sefu’! Eu ma 'frig' din dragoste!
Nu
terapeutic! De aia sunt ‘seule”
PETRESCU:
E
ok! Te si simpatizez!
Fii
mai relaxata! Mai destinsa!
In
maxim 2 ani esti la Praga!
Apoi
Bruxelles. Nu mai vii.
ADINA:
Sefu’!
Ma
pacaliti!
PETRESCU:
Never!
La treaba!
Raportulllllllll!
Ai inteles?!
Ea
o da din colt in colt. Nu s-a blocat. Dar
asta e. Se retrage. E parca inca bine. Nu mai zice nimic. Doar
schiteaza un salut. Se retrage.
Adina
intra in biroul ei propriu. Ia un raft de dosare si da cu el de
podea. A ramas singura in camera. Fuck. Ce viata. Bipeaza telefonul:
ADINA:
Dl
Lucian! Va strezez. As
bea
un
cognac! Te invit? Plictisesc!
O
ora free?!? Nu te curtez, domnule!
Cum
e pacat?! Hm, am retinut....
Secv
33. Ext Oras. Seara PUB.
Seara.
Lume multa. Sunt intr-un PUB. La o masa. Se conveseaza. Adina e vadit
agitata. El mai calm si mai relaxat. Se distreaza putin de agitatia
ei.
ADINA:
Lucian!
Nu ma intrerupe. Am pofta
sa
vorbesc. Ma simt rau de tot.
Nu
sunt eu carcotasa. Imi place jobul meu.
Il
fac responsabil. Imi repunga sa dau rasol, dar
cand
vad ca unii vor sa scoata castanele
din
foc cu mainile mele, stii, iau foc!
LUCIAN:
Da,
se simte pe tine, dar ce sa
ii
faci...asta e jobul...uneori
poate
iti faci prea multe probleme
ADINA:
Nu
vreau sa fiu luata de fraiera..
Intelegi?..pur
si simplu...
Plus
ca imi vine sa vars...
Noi,
banca, care pe unii asa mai mici...
ii
purecam de indoim si cu astia mari
Nimic..plecaciuni...luati,nene!
LUCIAN:
Da..asta
e, sunt interese...si eu cand le
propun
un server...analize de eficienta a
achizitiei...cate
si mai cate...
Sunt
foarte prinsi. In local e multa lume. Agitatie. Ea e cu carafa de
citronada, multa lamaie, iar uneori isi mai pune si miere. El se joca
cu un cognac. Ea doar gusta putin de la el.
ADINA:
Ma
ingrijoreaza mama..si mi-e ca
trebuie
sa fug..ca ma suna
LUCIAN:
Hm!eu
o sa las masina la sediu.
ADINA:
Stii
ceva, esti asa foarte friendly.
Sa
nu crezi ca sar pe tine.
Doar
ne conversam amical...
LUCIAN:
Esti
totala...cred ca pui barbatii
la
zid...
ADINA:
Pai,
da...si de aia sunt singura...
Apropo,
tu de ce esti singur?
Cat
ai?
LUCIAN:
...38...te
surprind?
Ce
iti venii?!
ADINA:
Scuze,daca
iti vine imi zici...
daca
nu, nu! Oricum sunt mormant.
Ai
mai fost casatorit?
LUCIAN:
Nu.
Niciodata...
ADINA:
Ai, asa, o chestie?...o rezerva?
Ai, asa, o chestie?...o rezerva?
Sau
nu intra in planurile tale?
Nu
te divulg la fete...
LUCIAN:
Hm,
sunt mai complicate lucrurile...
El,
intr-adevar, e surprins de ea. Dar ea e cu privirea directa, vesela,
fara nimic suspicios. Pare ca il simpatizeaza si uite, parca si lui
ii vine sa se dezvaluie pentru ca ea, Adina, intr-adevar, are ceva
tonic.
ADINA:
Curaj, desfa-le!
Curaj, desfa-le!
Doar
daca sunt congelate si nu se
mai
poate, desi,cum era piesa aia?
Criogenia
salveaza Romania?!
LUCIAN:
Nu
sunt genul sa ma implic
asa
pentru ceva definitiv...stii, am oroare
de
institutia asta, cica a mariajului..
ADINA:
Da,
nici eu nu sunt prea incantata..
Pe
masuri ce acumlezi experienta, vezi ca viata
nu
e asa de roz...ci poate o suma de compromisuri
LUCIAN:
Da,si
eu pe la 9 ani am constatat ca ai
mei
nu mai aveau nimic in comun,ci doar asa
un
soi de datorie, pe vremea lui Ceasca
sa
ma creasca...si am zis ca
in
nici un caz nu o sa repet eroarea..
I
s-au cam inecat gandurile. O tristete navalnica a dat peste el.
Amintirile astea, oricat de telenovestic ar suna, sunt chiar aiurea.
Viata uneori foarte rea. Dar Adina are ceva sincer si foarte uman. Il
priveste in ochi. Si asa pur si simplu il mangaie pe mana. Incet si
finut, iar el ii raspunde la gestul ei simplu. Pentru o clipa se
privesc in ochi. Foarte sincer. Nu e nimic erotic. Doar ceva foarte
uman, al unor oameni care isi simt fragilitatea, pur si simplu.
ADINA:
Hm,doar
atat...?
LUCIAN:
..uneori
trecutul e foarte greu de
digerat..aproape
imposibil...desi
il
ducem toti in viata...orice crezi
nu
poti scapa de el...
ADINA:
Aparent..
LUCIAN:
Da,sunt
lucruri despre care e foarte
greu
sa vorbesti..le tii in tine...
oricat
te macina...
ADINA:
Uneori
e mai bine sa te eliberezi...
LUCIAN:
Stii,
ai mei s-au luat din dragoste.
Prin
’70, prin Alba, tata era mecanic auto,
iar
mama coafeza, apoi cand aveam vreo doi
ania
tata a fost plecat in armata,
un
an si sase luni, iar la intoarcere
a
descoperit c a avem o surioara de trei
luni
care nu semana cu el, deloc, si dupa
cateva
zile de certuri si scandal, mi-a spus
mama
peste ani...s-a lamaurit si a
obligat-o
sa o lase la orfelinat
ADINA:
Imposibil...
LUCIAN:
Ba
da...nici nu stii
de
ce sunt in stare oamenii...
a
fost adoptata, ca
unii mai vroiau copii.
Iar
peste trei ani....
la inundatiile
din
’74 s-a pierdut arhiva
si
peste ani multi, mama nu a
mai
putut da de ea,mi-a spus
abia
la cateva luni de la moartea tatalui..
ADINA:
Cum
a murit?
LUCIAN:
Accident
de masima. Si pe la 17 ani cand am
aflat,
ca el, taica-meu, vroia sa ma pastreze pe
mine...ca
la un baiat nu renunti...
am
ramas cu un complex asa de culpabilitate
ADINA:
Gresesti...cu
ce erai tu de vina...
LUCIAN:
Daca
nu eram eu...mama
pastra
fetita..dar asa...ce sa mi zic..
ADINA:
Inteleg...
LUCIAN
Da.
Deseori mi-am zis ca niciodata
nu
stii unde te duce viata..hm...
nimic
nu e mai cumplit
decat
sa faci pe cineva apropiat
sau
de care esti intr-un fel legat...
sa
faca rau....
ADINA:
Aha!da!
LUCIAN:
Intelegi...sa
faca ceva
rau...cu
sau fara buna stiinta...
Au
ramas amandoi pe ganduri. Ea inca stupefiata de confesiunea lui. El
obosit si ispasit ca la iesirea din inchisoare. Cu maxilare stranse,
el nu mai poate spune nimic. Ea, insasi e intepenita de tacere. Chiar
regreta ca s-a pus sa il scobeasca.
Tacerea
e lunga. Amandoi au obosit. Zilele grele care au trecut isi spun
cuvantul. Totusi se privesc cu o mare intelegere. Cu o dorinta de
gasi fiecare pentru celalalt intelegere.
ADINA:
Hm!De
cate ori mi-a spus mama
ca
sunt imposibila! Fac eu pe
victima
sau eroul, dar pana nu ii pun
eu
pe unii in situatii imposibile
nu
ma las.
LUCIAN:
Nu.
Stai linistita. Ma mai descarc
si
eu inter-adevar. Oricum ramane
intre
noi. Nu am mai spus multora.
Din
banca esti singura, ghinion???
Mergem?
Te conduc?
ADINA:
Da!
Te las undeva?
LUCIAN:
Da!
Sigur. Unde iti e mai convenabil.
La
un metrou.
Se
ridica si parasesc localul. S-a lasat noaptea. Merg printre masinile
din parcare. Urca. Ies din Piata Amzei. O ia spre Drumul Taberei.
Adina
sofeaza incet, precis, atent. El priveste undeva in fata. Strazile
sunt mai goale. Mai aerisite si se circula mai usor. E doar tacerea
intre ei. Tacerea si noaptea.
Adina
strabate in noapte Bucurestiului. Nu isi spun nimic.
E
noapte. Doi oameni singuri intr-o masina care trece pe strazi.
Ea
opreste pe cheiul Dambovitei, la o intersectie. Se mai privesc odata.
Isi zambesc. In semn de multumire, inante de cobori, el ii ia mana si
i-o saruta, asa, putin copilareste.
Cand
ii intalneste ochii, el ii descopera pe ai ei calzi, plini de o
bucurie si fericire ireala. Ea se apleaca si il saruta cald si cu
pofta. Clipe
lungi. Un sarut lung in nopate in masina.
ADINA:
Nu
ma lasa singura
in
noaptea asta!
LUCIAN:
Ma
tulburi.
ADINA:
Ai sa zici ca sunt usuratica...
Ai sa zici ca sunt usuratica...
sau
obsedata...
LUCIAN:
Esti foarte FEMEIE.
Esti foarte FEMEIE.
Conduci???
Ea
declanseaza motorul. Masina o ia din loc. Trece un pod. Iara nu isi
mai spun nimic. Tac. Dar parca linistea e mai calda.
Masina
strabate strazile cartierului.
Adina
parcheaza in fata blocului ei. Cei doi coboara. Intra
in bloc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu